Cum spune Comitetul de vaccinare că se pot înscrie românii de peste 65 de ani și de ce ezită medicii de familie

Libertatea a insistat azi să primească un răspuns privitor la felul în care se va derula, concret, înscrierea la vaccinare, după ce comunicatul STS de ieri nu lămurea lucrurile în privința românilor de 65 de ani și peste. 

Conform comunicatului dat astăzi de către Comitetul interministerial privind vaccinarea, programările din fiecare etapă se vor derula după cum urmează: 

A. pentru persoanele care lucrează în domeniile sănătății, respectiv social, sistem public-privat:

• prin intermediul angajatorului;
• sau prin apelarea unui call-center, în cazul celor care nu sunt organizați ca persoane juridice; 

B. 1. Populația cu grad ridicat de risc, categorie în care intră vârstnicii de peste 65 de ani și cei cu boli cronice indiferent de vârstă:

• individual, pe platforma online dedicată; 
• prin intermediul medicului de familie; 
• prin administrator, dacă vorbim despre vârstnici din centrele rezidențiale; 
• prin aparținători, pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani; 
• prin apelarea call-centerelor;
• prin direcțiile de asistență socială din subordinea primăriilor. 

B. 2. Personalul care desfășoară activități în domenii-cheie:

• prin intermediul angajatorului. 

C. Populația generală se poate înscrie:

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

• individual, direct pe platforma informatică; 
• prin intermediul angajatorului; 
• prin apelarea unui call-center; 
• prin intermediul medicului de familie;
• prin direcțiile de asistență socială de la nivelul primăriilor. 

Punem semnul egal între un adult sănătos de 65 de ani și un altul de 80 de ani, bolnav? 

Avem, în România, conform datelor de la Institutul Național de Statistică pentru anul 2020, aproximativ 3,6 milioane de adulți cu vârsta peste 65 de ani. Toți aceștia sunt incluși, laolaltă, în etapa a II-a de vaccinare, publicată în Strategia Națională de Vaccinare. 

În vreme ce multe alte state din Vestul Europei au prioritizat la vaccinare persoanele vârstnice din centre rezidențiale, considerate ca făcând parte din cele mai vulnerabile categorii, România i-a inclus, în aceeași subcategorie a adulților peste 65 de ani, și pe un bolnav de 80 de ani dintr-un cămin de bătrâni, dar și pe o persoană de 65 de ani activă și sănătoasă. 

Dar problema rămâne faptul că, dincolo de comunicatul dat de autorități, vârstnicii au de fapt puține opțiuni pentru a se programa la vaccinare. 

Medicii de familie nu sunt obligați să țină evidența programărilor 

Pentru un adult în vârstă, care nu are acces la servicii de internet sau la un PC, opțiunea cea mai la îndemână ar fi programarea la vaccin prin intermediul medicului de familie. 

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Întrebat dacă există această ipoteză, Dumitra a răspuns: 

“Nu știu să vă spun exact în acest moment. Este o ipoteză luată în discuție, sunt mai multe. Noi, ca medici de familie, avem mai multe roluri. Unii vor lucra în centre de vaccinare, vom participa la consilierea persoanelor care vor informații legate de vaccin, dacă va fi disponibil un vaccin care poate fi administrat în cabinete, vom participa la vaccinare în cabinete… Sunt, deci, foarte multe necunoscute”, a spus Dumitra pentru Libertatea. 

Întrebat cum ar trebui să procedeze un vârstnic, Dumitra a răspuns: 

“Să știe sigur că se poate programa singur în platforma informatică sau la un call-center”. 

Menționăm că discuția cu vicepreședintele SNMF a avut loc înainte de emiterea comunicatului de către Comitetul privind vaccinarea, astfel încât acesta nu putea fi la curent cu toate opțiunile indicate de autorități. 

Peste 300 de comune nu au medic de familie 

La începutul anului 2020, Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie publica o hartă din care reieșea că, în țara noastră, mai mult de jumătate (53%) dintre localitățile din România nu au medic de familie sau au medici insuficienți. 

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Conform datelor făcute publice la începutul anului: 

• 328 de localități (comune) din România nu au nici un medic de familie.
• 559.611 de locuitori, adică 2,52% din populația României, nu au nici un medic de familie în comuna în care locuiesc.

Asistența socială din mediul rural, în suferință

O altă variantă indicată de autorități în comunicat este înscrierea prin intermediul direcțiilor de asistență socială de la nivelul primăriilor. 

Dar, în mediul rural, astfel de direcții, pur și simplu, nu există. 

Într-un interviu publicat anul acesta pe site-ul ambasadasustenabilitatii.ro (https://ambasadasustenabilitatii.ro/romania-servicii-publice-de-asistenta-sociala/), vicepreședintele Colegiului Național al Asistenților Sociali din România, Cristian Roșu, punea degetul pe rană: sub 1% din comunele României, spunea el, au servicii de asistență socială și mai puțin de 10% dintre comune au un asistent social. 

“În mediul rural, în momentul de față, lipsesc cu desăvârșire serviciile sociale. Noi știm că în cele 2.861 de comune din România doar 25 au servicii publice de asistență socială. Mai știm că, la nivelul comunelor, sunt angajați în jur de 200 de asistenți sociali, răsfirați prin mediul rural. Asta-i dimensiunea”, spunea Roșu, citat de ambasadasustenabilitatii.ro. 

Cu alte cuvinte, pentru un vârstnic din mediul rural, opțiunea de a se înscrie prin intermediul serviciului de asistență socială de la nivelul primăriei este inexistentă. 

Alte variante – call-center sau aparținător 

Cele mai accesibile variante pentru adulții cu vârsta de peste 65 de ani, din mediul rural în special, ar fi programarea telefonică sau prin intermediul unui aparținător. 

Pe de altă parte, conform unui studiu IRES citat de ProTV, în jur de un sfert din bătrânii din țara noastră au fost complet singuri în perioada stării de urgență.

Așadar, pentru cei care trăiesc singuri, în zone izolate, fără acces la medicina de familie și/sau la servicii de asistență socială, cea mai la îndemână variantă pare a fi call-center-ul stabilit la nivelul Direcției de Sănătate Publică. 

Întrebări fără răspuns 

Libertatea a încercat să ia legătura cu președintele Comitetului privind vaccinarea împotriva COVID-19, medicul Valeriu Gheorghiță, însă acesta nu a răspuns la apelurile și SMS-ul primite din partea redacției. 

Am fi vrut să aflăm cât de clară este segmentarea etapei a II-a de vaccinare, în condițiile în care, în această etapă, sunt trecuți laolaltă angajați din ministere și bătrâni cu boli cronice.

Strategia Națională privind vaccinarea spune doar că: “în cadrul aceleiași categorii pot fi prioritizate subcategorii în raport cu criteriile medicale, evoluția epidemiologică, indicațiile și contraindicațiile tipurilor de vaccin aprobate, disponibiiltatea vaccinurilor”. 

ONG-urile nu apar pe listă, dar ar putea fi o soluție 

În condițiile în care medicii de familie sunt copleșiți, sistemul de asistență socială la nivel rural este inexistent, avem sute de mii de bătrâni care trăiesc singuri, o variantă pentru cei mai vulnerabili dintre cei aflați în grupa de mare risc ar fi implicarea organizațiilor neguvernamentale sau ale asociațiilor de pensionari. 

Un astfel de organism este Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice, condus de Toma Neamțu, care numără, după spusele președintelui său, în jur de 700.000 de membri. Toma spune că au filiale la nivelul întregii țări și că strâng, în prezent, liste cu cei care doresc să se înscrie pentru vaccinare. 

Deocamdată, au doar 1.500 de doritori, dar Neamțu crede că, în parteneriat cu alte organisme de același fel, vor putea ajunge la 50.000 de pensionari înscriși astfel, în următoarea lună.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro