La zece ani de la declanșarea revoltei populare, nouă organizații ale sirienilor stabiliți în România cer autorităților de la București emiterea unui mesaj politic ferm împotriva regimului lui Bashar al-Assad.
Cuprins:
În România trăiesc în jur de 4.500 de sirieni, majoritatea fiind împotriva regimului Assad, potrivit estimărilor lui Mohamed Refai, unul dintre membrii cei mai activi ai comunității ”Siria Liberă” din România, care reunește o treime dintre sirienii aflați aici.
Într-un comunicat de presă asumat de 9 organizații ale sirienilor de pe teritoriul țării noastre, emis cu ocazia împlinirii unui deceniu de la începutul revoluției, semnatarii susțin că „regimul Assad, milițiile si serviciile sale de securitate, au pornit un război împotriva propriului popor, urmărind, arestând, torturând și executând extrajudiciar populația revoltată.”.
Numărul celor uciși se va putea aproxima doar când măcelul se va încheia, dar se apropie deja de un milion de oameni. Comunicatul comunității siriene :
Organizațiile cer, printre altele, autorităților de la București „să nu faciliteze farsa electorală siriană pe pământ românesc”.
„Aspirăm să organizăm alegeri libere și corecte sub supravegherea Națiunilor Unite, alegeri în care Bashar al-Assad și regimul său să nu aibă drept să participe, după ce au adus urgia asupra propriului popor. Considerăm că orice fel de alegeri efectuate în prezența acestui regim nu au nici un fel de legitimitate”, se mai arată în comunicat.
Trimiterea este către alegerile prezidențiale care ar urma să se desfășoare în luna iunie, cu Bashar al-Assad pe listă.
„Vor fi contracandidați fantomă, niște jucării. Assad va strânge, probabil, 99,9 procente. Când Assad a început să omoare civili în Siria, președintele Traian Băsescu a declarat că orice președinte care-și ucide propriul popor își pierde legitimitatea. A fost însă doar un discurs politic. Nimic nu s-a întâmplat mai departe. Acum ne dorim ca Bucureștiul să fie mai ferm”, punctează Mohamed Refai.
În urmă cu 10 ani, pe fondul „Primăverii Arabe”, seria amplelor mișcări de protest contra regimurilor totalitare, Siria intra în vârtejul revoluțiilor din regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord. Mișcarea populară a fost însă înăbușită violent de Guvernul de la Damasc și de forțele președintelui Bashar Al-Assad, iar conflictul a condus în timp la o gravă criză a refugiaților.
„Circa 6,7 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul țării, iar peste 5,5 milioane de refugiați și-au găsit scăparea în țările vecine, în principal Turcia, Liban, Iordania, Irak și Egipt”, se arată într-un raport al Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) de la începutul lunii februarie.
Refugiații sirieni au solicitat azil în peste 130 de țări. Turcia găzduiește cea mai mare populație - 3,6 milioane. Peste 70% dintre refugiații sirieni trăiesc în sărăcie, cu acces limitat la servicii de bază, educație sau oportunități de muncă și puține perspective de întoarcere acasă
Raport UNHCR:
Comunitatea internațională evocă pe larg situația dramatică din Siria și solicită măsuri drastice. Într-un raport UNICEF de la începutul lunii martie, organizația a prezentat detalii îngrijorătoare legate de efectele războiului asupra copiilor și familiilor din Siria: peste jumătate de milion de copii sub cinci ani suferă de subdezvoltare ca rezultat al malnutriției cronice;
Organizațiile umanitare ca UNICEF au nevoie urgent de susținere și finanțare pentru a furniza asistență copiilor din Siria. UNICEF solicită 1,4 miliarde de dolari americani pentru intervenția din Siria și din țările vecine în anul 2021.Raportul UNICEF:
De asemenea, Parlamentul European a emis recent o nouă rezoluție cu privire la conflictul sirian. Documentul „aduce un omagiu celor 500.000 de victime ale represiunii și conflictului din Siria” și prezintă, în 43 de puncte, poziția Bruxelles-ului față de situația din Siria. Iată principalele concluzii: