În România trăiesc în jur de 4.500 de sirieni, majoritatea fiind împotriva regimului Assad, potrivit estimărilor lui Mohamed Refai, unul dintre membrii cei mai activi ai comunității ”Siria Liberă” din România, care reunește o treime dintre sirienii aflați aici.
Într-un comunicat de presă asumat de 9 organizații ale sirienilor de pe teritoriul țării noastre, emis cu ocazia împlinirii unui deceniu de la începutul revoluției, semnatarii susțin că „regimul Assad, milițiile si serviciile sale de securitate, au pornit un război împotriva propriului popor, urmărind, arestând, torturând și executând extrajudiciar populația revoltată.”.
Numărul celor uciși se va putea aproxima doar când măcelul se va încheia, dar se apropie deja de un milion de oameni.
Comunicatul comunității siriene :
„Contracandidați fantomă”
Organizațiile cer, printre altele, autorităților de la București „să nu faciliteze farsa electorală siriană pe pământ românesc”.
„Aspirăm să organizăm alegeri libere și corecte sub supravegherea Națiunilor Unite, alegeri în care Bashar al-Assad și regimul său să nu aibă drept să participe, după ce au adus urgia asupra propriului popor. Considerăm că orice fel de alegeri efectuate în prezența acestui regim nu au nici un fel de legitimitate”, se mai arată în comunicat.
Trimiterea este către alegerile prezidențiale care ar urma să se desfășoare în luna iunie, cu Bashar al-Assad pe listă.
„Vor fi contracandidați fantomă, niște jucării. Assad va strânge, probabil, 99,9 procente. Când Assad a început să omoare civili în Siria, președintele Traian Băsescu a declarat că orice președinte care-și ucide propriul popor își pierde legitimitatea. A fost însă doar un discurs politic. Nimic nu s-a întâmplat mai departe. Acum ne dorim ca Bucureștiul să fie mai ferm”, punctează Mohamed Refai.
5,5 milioane de refugiați
În urmă cu 10 ani, pe fondul „Primăverii Arabe”, seria amplelor mișcări de protest contra regimurilor totalitare, Siria intra în vârtejul revoluțiilor din regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord. Mișcarea populară a fost însă înăbușită violent de Guvernul de la Damasc și de forțele președintelui Bashar Al-Assad, iar conflictul a condus în timp la o gravă criză a refugiaților.
„Circa 6,7 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul țării, iar peste 5,5 milioane de refugiați și-au găsit scăparea în țările vecine, în principal Turcia, Liban, Iordania, Irak și Egipt”, se arată într-un raport al Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) de la începutul lunii februarie.
Refugiații sirieni au solicitat azil în peste 130 de țări. Turcia găzduiește cea mai mare populație – 3,6 milioane. Peste 70% dintre refugiații sirieni trăiesc în sărăcie, cu acces limitat la servicii de bază, educație sau oportunități de muncă și puține perspective de întoarcere acasă
Raport UNHCR:
„Peste 3 milioane de copii sirieni nu merg la școală”
Comunitatea internațională evocă pe larg situația dramatică din Siria și solicită măsuri drastice. Într-un raport UNICEF de la începutul lunii martie, organizația a prezentat detalii îngrijorătoare legate de efectele războiului asupra copiilor și familiilor din Siria: peste jumătate de milion de copii sub cinci ani suferă de subdezvoltare ca rezultat al malnutriției cronice;
- aproape 2,45 de milioane de copii din Siria și alți 750.000 de copii sirieni din țările învecinate nu merg la școală;
- aproape 12.000 de copii au fost uciși sau răniți;
- peste 5.700 de copii – unii chiar în vârstă de șapte ani – au fost recrutați pentru a lupta;
- peste 1.300 de unități educaționale și medicale și personalul acestora au fost atacate.
Organizațiile umanitare ca UNICEF au nevoie urgent de susținere și finanțare pentru a furniza asistență copiilor din Siria. UNICEF solicită 1,4 miliarde de dolari americani pentru intervenția din Siria și din țările vecine în anul 2021.
Raportul UNICEF:
Rezoluție a Parlamentului European
De asemenea, Parlamentul European a emis recent o nouă rezoluție cu privire la conflictul sirian. Documentul „aduce un omagiu celor 500.000 de victime ale represiunii și conflictului din Siria” și prezintă, în 43 de puncte, poziția Bruxelles-ului față de situația din Siria. Iată principalele concluzii:
- se opune oricărei normalizări a relațiilor diplomatice cu regimul sirian, atât timp cât nu se înregistrează progrese fundamentale pe teren în Siria, cu un angajament clar, susținut și credibil într-un proces politic favorabil incluziunii;
- consideră că viitoarele alegeri prezidențiale siriene din 2021 nu au niciun fel de credibilitate în ochii comunității internaționale în contextul actual;
- regretă rolul Rusiei și al Iranului în sprijinirea represiunii pe care regimul sirian a comis-o pe scară largă împotriva populației sale civile, precum și faptul că aceste țări au preluat controlul asupra procesului politic și resurselor economice ale Siriei;
- solicită Turciei să își retragă trupele din nordul Siriei, pe care îl ocupă ilegal în afara oricărui mandat al ONU; condamnă transferurile ilegale ale Turciei de sirieni kurzi, din nordul ocupat al Siriei în Turcia, pentru detenție și urmărire penală, încălcând obligațiile internaționale ale Turciei;
- condamnă atacurile direcționate ale regimului sirian împotriva vocilor critice, cum ar fi laureatul premiului Saharov al Parlamentului European, Ali Ferzat, pentru criticile aduse președintelui Assad, precum și atacurile regimului sirian împotriva a 124 de biserici creștine, care au fost documentate de Rețeaua siriană pentru drepturile omului (SNHR)”
- reamintește importanța raportului Caesar și a confirmării, prezentate CSONU de Franța în 2014, a credibilității fotografiilor celor 11.000 de prizonieri identificați, care au fost înfometați și torturați până la moarte în centrele de detenție și în spitalele militare din jurul Damascului între 2011 și 2013;
- condamnă cu fermitate uciderea a 550 de jurnaliști internaționali și sirieni de către regimul sirian și a zeci de persoane de către ISIL/Daesh și alte grupări armate; solicită regimului sirian să elibereze imediat din închisoare cei 400 jurnaliști care sunt deținuți, potrivit SNHR;
- condamnă în termenii cei mai fermi utilizarea violului ca armă de război împotriva femeilor, fie de către regimul sirian și milițiile acestuia, astfel cum a fost documentat de Comitetul internațional independent al ONU, fie de către ISIL/Daesh împotriva femeilor yazidite și șiite;
- îndeamnă regimul sirian să elibereze imediat cei 130.000 de prizonieri politici deținuți pe nedrept, inclusiv femeile, bărbații și copiii care fost victimele dispariției forțate efectuate de forțele de securitate siriene;
- salută prima condamnare a unui ofițer de securitate al regimului sirian pentru complicitate la crime împotriva umanității, la 24 februarie 2021, la Tribunalul din Koblenz din Germania.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro