Au trecut 8 luni de la debutul oficial al pandemiei. Am aflat multe despre noul coronavirus și despre boala pe care o generează, dar încă avem multe întrebări fără răspuns.

Uneori ne-au fost confirmate bănuielile, alteori, mai degrabă nu. Este și cazul legăturii dintre densitatea populației și cazurile de COVID.

Contrar așteptărilor oamenilor de știință, studii recente arată că nu neapărat densitatea urbană influențează răspândirea virusului, ci cât de conectate sunt zonele urbane.

Presupunerile inițiale

Dacă ne-am fi uitat la același subiect acum câteva luni, ar fi părut foarte plauzibil ca densitatea să fie un factor determinant. 

Până la urmă, pandemia a început în aglomerarea urbană chineză Wuhan, apoi s-a răspândit în nordul Italiei – Lombardia și în Coreea de Sud, două zone cu populație foarte densă.

Conectivitatea și inegalitățile sociale, acceleratori mai mari de COVID-19 decât aglomerările urbane. Studii recente demontează ipoteze de la începutul pandemiei
Italia a fost primul stat european închis din cauza pandemiei | Foto: EPA

Un articol din Washington Post chiar specula că Statele Unite ale Americii, cu o densitate mult mai scăzută și multe suburbii întinse, sunt protejate din acest punct de vedere.

Acum, însă, e cu totul altă poveste. Țări întinse ca Rusia, Brazilia sau SUA domină clasamentele cazurilor de COVID-19, în vreme ce state cu o densitate mai mare a populației au un control mai bun asupra răspândirii SARS-CoV-2.

Un studiu din aprilie (realizat pe populația din SUA) concluziona că zonele cu densitate sporită nu par să fie asociate cu o transmisie sporită a bolii, dar datele nu erau deloc concludente.

Un studiu mai recent (tot din SUA) concluziona că zonele metropolitane majore par să fie asociate cu transmisie sporită a virusului și o rată mai mare a mortalității, dar corelația se observă doar pentru orașele foarte mari.

Spre exemplu, în zonele cu orașe mici și medii, densitatea nu pare să producă același efect, ba chiar pare că raportul este invers proporțional între densitate și rata mortalității în astfel de zone.

Conform cercetătorilor, nu e vorba atât de densitatea oraşelor, ci de cât de bine conectate sunt.

Un alt grup de cercetători, care a analizat date tot din SUA, dar din alte perioade decât cele luate în considerare de studiile menționate anterior, a concluzionat același lucru: cu excepția orașelor foarte mari, densitatea nu pare să influențeze epidemia într-un mod relevant.

Datele arată conectivitatea drept un factor mai important decât densitatea. Zonele metropolitane mari, care au mai multe legături economice, sociale și de transport, sunt cele mai vulnerabile în fața pandemiei. Aici e și cel mai probabil să fie interacțiuni între turiști și oameni de afaceri din diferite zone, astfel crescând riscul de transmisie a infecțiilor.

Impactul densității populației asupra răspândirii bolilor infecţioase, greu de stabilit “la virgulă”

Pare cumva contraintuitiv ca un virus atât de contagios să nu fie afectat foarte mult de densitatea populației, dar cercetătorii atrag atenția că legătura dintre boli infecțioase și densitate e greu de estimat, inclusiv pentru boli cu care avem de-a face de decenii, darămite pentru un patogen nou!

Chiar dacă un virus se transmite mai mult într-un loc foarte aglomerat, acest efect poate fi contrabalansat de faptul că zonele dens populate au, în general, servicii medicale de calitate și de faptul că, în astfel de locuri, oamenilor li se permite să lucreze de acasă și se poate păstra distanța socială.

Impactul densității asupra bolilor infecțioase emergente a fost rareori studiat îndeaproape, au notat autorii unui alt studiu.

Se pare, deci, că intuiția nu dă roade mereu. Legătura dintre densitatea populației și bolile infecțioase este mai complexă decât pare la prima vedere, iar dacă introducem și alți factori (cum ar fi cât de aglomerat e transportul în comun, tipul clădirilor de birouri), devine și mai complicat.

Dacă ne uităm la mai multe țări, corelația dintre densitate și numărul de infecții – evidențiat în graficul de mai jos – e în mare parte absentă. De cele mai multe ori, nu avem de-a face cu un focar mare, ci cu multe focare mici.

Conectivitatea și inegalitățile sociale, acceleratori mai mari de COVID-19 decât aglomerările urbane. Studii recente demontează ipoteze de la începutul pandemiei

Ce înseamnă asta pentru noi

Virusul pare să lovească fix în calitățile pe care le apreciem la comunități. Cu cât sunt mai mobile, interconectate și cosmopolite, cu atât par să sufere mai mult de pe urma pandemiei. Dar mai este o latură care trebuie luată în seamă: inegalitatea.

Un alt studiu a arătat că inegalitatea socială și economică crește severitatea infecțiilor – orașele mari sunt de multe ori focare de inegalitate și devin și focare virale.

Cercetătorii sugerează că, într-un fel, am putea să profităm de această situație și să remediem inegalitățile sociale. Dacă reușim asta, poate vom suferi mai puțin și de pe urma bolilor infecțioase pe viitor.


LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Citeşte şi:

De ce sunt unii oameni mai vulnerabili la forme severe de COVID-19? Descoperirea cercetătorilor

Liviu Vasilescu a demisionat de la șefia Poliției Române, în urma scandalului declanșat de întâlnirea cu membri ai clanului Duduianu

MAI înființează o poliție specială pentru școli. Ce rol va avea aceasta

Cum se împarte averea! Anamaria Prodan a anunțat câți bani primește Reghecampf la divorț: „Trădătorul e în genunchi”
PARTENERI - GSP.RO
Cum se împarte averea! Anamaria Prodan a anunțat câți bani primește Reghecampf la divorț: „Trădătorul e în genunchi”
Diana Șoșoacă, în doliu. A fost găsit MORT în casă: 'Avea 40 de ani, sănătos tun'
Playtech.ro
Diana Șoșoacă, în doliu. A fost găsit MORT în casă: 'Avea 40 de ani, sănătos tun'
Povestea dispariției Andreei, copila de 5 anișori găsită îngropată sub casa tatălui, după 15 ani, în Neamț
Observatornews.ro
Povestea dispariției Andreei, copila de 5 anișori găsită îngropată sub casa tatălui, după 15 ani, în Neamț
Horoscop 21 octombrie 2021. Săgetătorii s-ar putea să se confrunte cu situații neplăcute la serviciu
HOROSCOP
Horoscop 21 octombrie 2021. Săgetătorii s-ar putea să se confrunte cu situații neplăcute la serviciu
Cioloș, enervat de Șoșoacă în Parlament: 'Sper că aveți puțin pe conștiință minciunile'
Știrileprotv.ro
Cioloș, enervat de Șoșoacă în Parlament: 'Sper că aveți puțin pe conștiință minciunile'
Frumoasa sportivă a ţării, şocată după ce şi-a făcut analizele. Ce rezultat a citit: "Homosexualitate, risc ridicat". "Diagnosticul" medicului a bulversat-o
Telekomsport
Frumoasa sportivă a ţării, şocată după ce şi-a făcut analizele. Ce rezultat a citit: "Homosexualitate, risc ridicat". "Diagnosticul" medicului a bulversat-o
Cum cureți și cum dezinfectezi corect fiecare cameră din casă. Acum poți face asta rapid, simplu și fără clor
PUBLICITATE
Cum cureți și cum dezinfectezi corect fiecare cameră din casă. Acum poți face asta rapid, simplu și fără clor