Coreea de Sud a încercat să prelungească săptămâna de lucru la 69 de ore. Tinerii s-au opus

Guvernul de la Seul a fost nevoit săptămâna aceasta să-și regândească planul care ar fi ridicat limita impusă săptămânii de muncă de la cele 52 de ore actuale la 69 de ore, după reacția furioasă a tinerilor.

Angajații din Coreea de Sud au deja una dintre cele mai lungi săptămâni de muncă din lume – ocupând locul al patrulea după Mexic, Costa Rica și Chile în 2021, potrivit OECD – și se presupune că zeci de persoane mor în fiecare an din cauza suprasolicitării.

Cu toate acestea, guvernul a susținut planul de creștere a plafonului, în urma presiunilor exercitate de organizațiile patronale, care urmăresc o creștere a productivității. Intenția s-a lovit de opoziția vehementă a tinerei generații și a sindicatelor.

Secretarul principal al președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol a declarat miercuri că guvernul va adopta o nouă „direcție”, după ce a ascultat opinia publică, și a afirmat că se angajează să protejeze drepturile și interesele lucrătorilor din generația tânără.

„Nu există nicio graniță între muncă și viață”

Majorarea plafonului a fost văzută ca o modalitate de a compensa deficitul iminent de forță de muncă cu care se confruntă țara, din cauza scăderii ratei de fertilitate și a îmbătrânirii populației, scrie CNN.

Dar această măsură a fost respinsă pe scară largă de către critici, care au susținut că o mai mare presiune asupra lucrătorilor nu ar face decât să înrăutățească situația.

Experții menționează frecvent cultura de muncă exigentă a țării și deziluzia crescândă în rândul generațiilor tinere drept factori determinanți pentru problemele demografice.

Abia recent, în 2018, datorită cererii populare, țara a redus limita de la 68 de ore pe săptămână la cele 52 de ore actuale – o măsură care, la vremea respectivă, a primit un sprijin covârșitor în Adunarea Națională.

Concret, legea actuală limitează săptămâna de lucru la 40 de ore plus până la 12 ore de ore suplimentare compensate – deși în realitate, spun criticii, mulți lucrători se află sub presiunea de a lucra mai mult.

„Propunerea nu are niciun sens. Și este atât de departe de ceea ce își doresc de fapt lucrătorii”, a declarat Jung Junsik, un student din Seul, care a avertizat că, chiar și în cazul răzgândirii guvernului, mulți lucrători vor fi în continuare presați să muncească dincolo de maximul legal.

„Tatăl meu muncește excesiv în fiecare săptămână și nu există nicio graniță între muncă și viață”, a spus el. „Din păcate, acest lucru este destul de comun în rândul forței de muncă. Inspectorii nu pot supraveghea fiecare loc de muncă 24/7. Sud-coreenii vor (rămâne) vulnerabili la munca suplimentară mortală”, a spus tânărul de 25 de ani.

„Gwarosa” – moartea prin suprasolicitare

Potrivit OECD, sud-coreenii au lucrat în medie 1.915 ore în 2021, cu mult peste media OECD de 1.716 ore și media americană de 1.767 de ore.

Orele lungi de muncă, nivelul ridicat de educație și creșterea numărului de femei de pe piața muncii au alimentat creșterea economică remarcabilă a țării după Războiul din Coreea din anii 1950.

Criticii spun însă că efectele adverse ale acestor ore lungi pot fi văzute clar în zecile de cazuri de „gwarosa” – „moarte prin suprasolicitare” – situațiile în care oamenii epuizați plătesc cu viața această dedicație, în urma unor atacuri de cord, accidente de muncă sau altele.

Haein Shim, o purtătoare de cuvânt a grupului feminist Haeil, cu sediul la Seul, a declarat că creșterea rapidă și succesul economic al țării au avut un cost, iar propunerea de prelungire a programului de lucru reflectă „reticența guvernului de a recunoaște realitățile societății sud-coreene”.

Ea a spus că „izolarea și lipsa comunității, care rezultă din orele lungi de muncă și zilele de lucru intense”, afectează deja mulți lucrători, iar „orele de muncă nebunești vor exacerba și mai mult provocările cu care se confruntă femeile coreene”.

În plus față de cazurile de „gwarosa”, țara are, de asemenea, cea mai mare rată de sinucidere dintre țările dezvoltate, potrivit datelor Oficiului Național de Statistică, a subliniat ea, potrivit CNN.

„Este crucial ca guvernul (și companiile) să abordeze problemele presante care afectează deja viețile”, a spus Shim.

În 2017, anul dinaintea reducerii de către guvern a plafonului orelor de muncă, sute de persoane au murit din cauza suprasolicitării, potrivit datelor guvernamentale. Chiar și atunci când limita a fost redusă la 52 de ore, cazurile de „gwarosa” au continuat să ocupe primele pagini ale ziarelor.

În 2020, sindicatele au declarat că 14 lucrători în domeniul livrărilor au murit din cauza suprasolicitării, după ce și-au sacrificat sănătatea mintală și bunăstarea pentru a menține țara în funcțiune în perioada de vârf a pandemiei Covid-19.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE