COVID-19, ocazia perfectă pentru guverne să-și spioneze cetățenii. Aparatul „Big Brother” va fi greu de demontat, avertizează organizațiile pentru drepturile omului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Criza coronavirusului a generat o creștere semnificativă a nivelului de supraveghere a populației peste tot în lume, în dictaturi, dar și în democrații, inclusiv în România. Organizațiile pentru drepturile omului, citate de The Guardian, avertizează că aceste măsuri vor fi în unele cazuri greu de retras.
Cuprins:
Guvernele din cel puțin 25 de state din întreaga lume folosesc în acest moment programe complexe de urmărire a telefoanelor mobile, aplicații care monitorizează contactele personale, rețele de camere de supraveghere echipate cu sisteme de recunoaștere facială, scheme electronice pentru validarea stării de sănătate și chiar drone, totul pentru a impune carantina și măsurile de izolare socială, notează The Guardian.
Nu este o cale aleasă doar de dictaturi. Metodele de mai sus sunt folosite de state cu regimuri autoritare și de democrații în același timp, inclusiv România, evident, în numele luptei împotriva coronavirusului.
În multe cazuri, aceste metode au deschis piețe atractive pentru companiile care extrag, analizează și vând datele private ale cetățenilor.
”Multe dintre aceste măsuri nu au o clauză de expirare. Asta ar putea însemna că vor reprezenta noua normalitate”, spune pentru cotidianul britanic Ron Deibert, directorul Citizen Lab de la Universitatea din Toronto, unul dintre cei mai buni experți în spionaj prin intermediul telefoniei mobile.
”Cred că trebuie să fim atenți, deoarece potențialul pentru abuz de putere este extrem. E ca un 11 septembrie pe steroizi”, spune Deibert, cu referire la atentatele din SUA, care au dus la sporirea spectaculoasă a drepturilor aparatului de supraveghere american, în contextul luptei împotriva terorismului.
Aplicații, camere de supraveghere, drone și coduri QR
În China, unde sistemul de supraveghere este deja la un nivel avansat, nu a mai fost nevoie decât un pas pentru controlul circulației bolnavilor de COVID-19.
Sute de milioane de oameni au fost nevoiți să își instaleze aplicații ce stabilesc dacă utilizatorii - care primesc culori în funcție de starea de sănătate, verde, galben sau roșu (dacă sunt infectați) - au voie sau nu să își părăsească propria casă.
În Europa, chiar și guvernele atente la dreptul la intimitate al cetățenilor colectează datele furnizate de operatorii telecom, dezvoltă aplicații pentru identificarea persoanelor contact ale bolnavilor. În SUA, Apple și Google au anunțat că vor permite instalarea acestor aplicații pe sistemele lor de operare.
În Moscova, un oraș de 12 milioane de locuitori, oamenii care vor vrea să iasă pe străzi vor trebui să se înregistreze pe un site, sau să își descarce o aplicație, pentru a primi un cod QR cu care vor putea fi verificați de autorități.
Măsurile de izolare socială vor fi aplicate și cu ajutorul celor 100.000 de camere de supraveghere și a tehnologiei de recunoaștere facială.
Activiștii din opoziție din Rusia au avertizat deja că noul sistem va însemna o intruziune în viața privată a cetățenilor.
Și în India, o țară cu o populație numeroasă și greu de monitorizat, autoritățile au experimentat cu diverse soluții, cum ar fi aplicațiile de monitorizare a telefoanelor.
Iar folosirea dronelor pentru respectarea carantinei este deja răspândită în Europa. Inclusiv în România, unde, acum câteva zile, Primăria Cluj-Napoca anunța folosirea de aeronave fără pilot pentru supravegherea populației.
Diferența dintre democrații și regimurile autoritare
Odată cu introducerea acestor măsuri cu potențial periculos, au apărut și inițiativele independente de monitorizare a deciziilor.
Top10VPN, o organizație din Marea Britanie, a alcătuit un index al noilor măsuri de supraveghere electronică.
Samuel Woodhams, un oficial al organizației, avertizează în acest context că în multe cazuri, regimurile autoritare și democrațiile folosesc tehnologii și metode asemănătoare.
Există totuși o diferență.
Artem Kozlyuk, director al Roskomsvoboda, un grup pentru drepturile digitale cu sediul la Moscova, crede că deciziile care încalcă viața privată a oamenilor au mai multe șanse să fie contestate și monitorizate în democrațiile vestice decât în amintitele regimuri autoritare.
Chiar Roskomsvoboda și-a alcătuit propriul index de măsuri, intitulat Pandemic Big Brother.
Pe o hartă globală, țările sunt împărțite în funcție de potențialul periculos al deciziilor luate în contextul luptei pentru controlul epidemiei. România, alături de multe alte state, are alocată culoarea roșie.
Există două argumente. Primul are legătură cu decizia autorităților de a oferi ANCOM dreptul de a închide site-uri pe motivul difuzării de fake news.
Al doilea argument face referire la anunțul Ministerului Sănătății privind începerea unui proiect pilot ce prevede monitorizarea medicală a persoanelor suspecte de coronavirus din sectorul 1 al Bucureștiului, aflate în autoizolare, cu ajutorul brățărilor electronice.
Sigur, diferența dintre România și Ungaria, unde Viktor Orban guvernează prin ordonanțe într-o stare de urgență pe termen nedefinit, cu amenințări la adresa libertății de exprimare, este semnificativă.
Oricum, pe aceeași hartă, utilizatorii vor putea urmări dacă restricțiile impuse de autorități în timpul stării de urgență vor fi sau nu anulate.
Măsuri stricte de supraveghere în cele mai lăudate țări
Aplicațiile de identificare a persoanelor care au intrat în contact cu bolnavii au apărut inițial în Asia, în țări lăudate pentru eficiența lor în lupta cu epidemia.
În Hong Kong, persoanele care vin de peste hotare primesc o brățară conectată la o aplicație, care are înregistrată adresa de carantină.
În Singapore, aplicația TraceTogether folosește tehnologia Bluetooth pentru a găsi oamenii aflați la mai puțin de doi metri de o persoană diagnosticată cu COVID-19.
Tehnologia de identificare a persoanelor contact a fost eficientă în special în Coreea de Sud, unde autoritățile au folosit date GPS, imagini de pe camerele de supraveghere și date ale cardurilor de credit.
Experții au avertizat însă că autoritățile din aceste țări nu ar fi fost atât de eficiente în lupta cu virusul dacă în paralel nu ar fi fost derulată și o masivă campanie de testare.
Până în acest moment, autoritățile din Polonia, Olanda, Spania, Irlanda și Marea Britanie și-au manifestat dorința de a folosi aplicații mobile pentru a identifica persoanele infectate și persoanele care au intrat în contact cu acestea.
Proiectele nu au fost încă implementate.
În acest timp, operatorii de telecomunicații din Italia, Spania și alte state UE au dat publicității hărți ale circulației utilizatorilor, argumentând că datele sunt suficient de anonimizate pentru a preveni identificarea indivizilor.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
