CSM cheltuie 5,3 milioane de euro bani europeni pentru „asigurarea unei transparențe sporite” a justiției, dar se folosește de numele unor ziariști cunoscuți ca să blocheze informațiile din dosare!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
- CSM a primit bani publici: 5,3 milioane de euro bani europeni și 1 milion de la bugetul național, ca să îmbunătățească comunicarea publică la nivelul sistemului judiciar.
- Primul pas e un mare eşec: adoptarea unui ghid despre relaţia cu mass-media, fără organizarea unei dezbateri publice pe marginea proiectului.
- Dezbaterea publică se termină chiar azi!
- Întrebat de Libertatea cum a dezbătut noul ghid, care aproape că secretizează părți până acum transparente ale actului de justiție, CSM a dat exemplul a trei mese rotunde, unde au participat 25 de jurnaliști, printre ei Liviu Avram (Adevărul), Attila Biro (RISE Project) și Ionela Arcanu (Realitatea TV).
- Ziariștii invocați se declară uluiți și spun că nu s-a discutat Noul Ghid, cel care blochează accesul publicului la informațiile din procese!
- Adoptarea ghidului ar putea fi amânată, doar dacă un ONG sau o autoritate publică ar solicita azi organizarea unei noi dezbateri.
Cuprins:
- Suspecții de corupție sau de viol, la secret
- 5.300.000 de euro, finanțare din Fondul Social European
- „Am primit asigurări că vor lăsa ghidul în forma de acum”
- Liviu Avram: ”Dacă aş fi văzut aşa ceva în proiectul de ghid, le-aş fi dat cu el în cap!”
- Despre anonimizare a aflat doar presa locală, care s-a opus
- Azi e ultima zi în care pot fi trimise observaţii la CSM
de Adriana Oprea
Printr-un proiect de ghid pe care se grăbeşte să-l adopte în procedură de urgenţă, CSM-ul vrea să protejeze identitatea inculpaţilor şi să anonimizeze toată activitatea procurorilor.
Efectul va fi mai puțină informație a cetățenilor despre actul de justiție. Căci un ghid al justiției de relație cu presa înseamnă, de fapt, un ghid de relație cu informarea cetățenilor.
„Numele şi prenumele persoanei faţă de care se desfăşoară urmărirea penală, faţă de care au fost dispuse măsuri în cursul cercetării ori urmăririi penale ori faţă de care s-a dispus trimiterea în judecată pot fi comunicate public numai dacă faptele pentru care este urmărită penal afectează capacitatea de exercitare a funcţie publice”, se precizează la art.28, alin.(4) din „Ghidul de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media”.
Suspecții de corupție sau de viol, la secret
Toţi cei care nu mai deţin funcţii publice la momentul trimiterii lor în judecată vor avea identitatea protejată, precum martorii sub acoperire.
Toți cei acuzați pentru corupție, care nu mai ocupă funcții, dar și inculpații pentru tâlhării sau violuri vor fi, practic, anonimizați pe parcursul judecății.
Iar activitatea procurorilor, cei care prin Constituţie reprezintă interesele generale ale societății, va fi cvasi secretizată. Opinia publică nu va mai primi niciun fel de informaţii, deşi legea fundamentală îi garantează acest drept.
5.300.000 de euro, finanțare din Fondul Social European
Ghidul prin care CSM-ul vrea să şteargă numele inculpaţilor din rechizitorii a fost elaborat cu fonduri europene.
Valoarea totală a proiectului „Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar” este de 6.300.000 de euro, din care 5.300.000 de euro reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul Social European.
Proiectul are ca scop final elaborarea a patru ghiduri:
- Ghid de bune practici în relaţia CSM cu puterea executivă
- Ghid de bune practici în relaţia CSM cu puterea legislativă
- Ghid de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media
- Ghid de bune practici cu celelalte profesii juridice, cu precădere privind relaţia cu avocaţii
Ca obiectiv general, proiectul finanţat cu bani europeni îşi propune „asigurarea unei transparențe sporite în interiorul și exteriorul sistemului, precum și îmbunătățirea accesului la justiție prin creșterea gradului de informare”.
Pe drumul spre „transparența sporită”, CSM dă dovadă de o opacitate crescută, atât în procedurile de dezbatere, cât și în privința felului în care arată Ghidul care a rezultat.
„Am primit asigurări că vor lăsa ghidul în forma de acum”
Din iunie 2012, de la elaborarea primului „Ghid privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media”, toate proiectele au fost pus în dezbatere publică de către CSM.
Iar dezbaterile erau reale; reprezentaţii CSM şi jurnaliştii discutau împreună pe marginea fiecărui articol din ghid, aduceau argumente juridice şi exemple din practică, iar toate amendamentele erau notate şi supuse apoi votului din plenul CSM.
De data aceasta, dezbaterea nu a mai existat. „Au fost organizate trei workshop-uri dedicate dezvoltării noului Ghid de comunicare cu mass media, la care au fost invitaţi jurnalişti, atât direct de către Consiliul Superior al Magistraturii, cât şi prin intermediul Curţilor de Apel din terioriu”, ne-a declarat judecătoarea Daniela Stăncioi, purtător de cuvânt al CSM.
CSM ne-a pus dispoziţie lista cu jurnaliştii prezenţi la workshop-uri.
25 de jurnalişti au participat, în total, la workshop-urile organizate de CSM. Printre ei apar nume cunoscute, precum Liviu Avram (Adevărul), Biro Attila (Rise Project) și Ionela Arcanu (Realitatea TV).
Prima întâlnire a avut loc, în perioada 28 februarie – 1 martie a.c., la Hotelul Internațional din Bucureşti.
La discuţii au fost prezenţi 9 jurnalişti, 5 dintre ei din presa locală. Din fondurile proiectului, acestora le-au fost asigurate transportul, cazarea şi masa.
S-a discutat aplicat, cu proiectul de ghid în faţă? Nu, „a fost mai degrabă o terapie în grup”, povesteşte unul dintre jurnaliştii care au participat la workshop. „Cei din justiţiei au spus cât de naşpa e presa, noi am spus cât de naşpa sunt ei”.
Liviu Avram: ”Dacă aş fi văzut aşa ceva în proiectul de ghid, le-aş fi dat cu el în cap!”
„S-a discutat în mare, cum am vedea noi colaborarea dintre mass media şi sistemul judiciar, n-am avut niciun proiect de ghid în faţă”, spune Ionela Arcanu, jurnalist Realitatea TV.
„Dezbaterile au fost de principiu”, spune şi Attila Biro, jurnalist Rise Project. „Am primit asigurări atunci că vor lăsa ghidul cam în forma în care este acum. Şi că vor adăuga un index al termenilor juridici, care să ajute jurnalistul în activitatea lui.”
Nici la al doilea workshop, desfăşurat la Bucureşti în perioada 14 – 15 martie a.c., nu s-a discutat pe marginea proiectului de ghid. „N-am discutat pe text”, spune Liviu Avram, jurnalist Adevărul. „Am discutat mai mult pe principii, despre ce am vrea noi să se întâmple în relaţia cu sistemul judiciar.”
„Păreau dispuşi să înţeleagă ce vor ziariştii. Am vorbit, de pildă, despre eliminarea unor informaţii din extrasele de rechizitoriu şi am dat ca exemplu anonimizarea prejudiciului în cazul lui Voiculescu. Cum să anonimizezi prejudiciul, când el îţi arată dimensiunea infracţiunii? În niciun caz n-am discutat despre anonimizarea numelor inculpaţilor! Dacă aş fi văzut aşa ceva în proiectul de ghid, le-aş fi dat cu el în cap!”, mărturiseşte Liviu Avram.
La workshop-ul la care a participat el au fost, cu totul, 8 jurnalişti. Patru erau din presa locală.
Despre anonimizare a aflat doar presa locală, care s-a opus
Despre anonimizarea rechizitoriul s-a pomenit abia la ultimul work-shop, din 25 - 26 martie a.c.
Acolo au fost prezenţi 8 jurnalişti, toţi din presa locală. Timp de două nopţi, ei au fost cazaţi la hotel Capitol din Bucureşti.
„Nu am discutat cu proiectul de ghid în faţă, pe articole”, spune Gabriel Sava, corespondenul din Vrancea al Radio România Actualităţi.
„Dar s-a pus şi problema asta, cu anomizarea rechizitoriilor. Şi noi, jurnaliştii am spus «NU, e anormală o chestie de genul acesta!». Ne-au adus ca argument legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal, şi noi am insistat atunci să rămânem măcar la varianta cu iniţialele inculpaţilor. A fost un soi de compromis.”
Nici acestor jurnalişti nu le-a fost prezentat proiectul de ghid. Au primit un document similar în mapele de presă, dar era doar o copie a ghidului de acum.
Aşa arată prevederile din Ghid pe care CSM se grăbeşte să-l adopte: numele inculpaţilor vor fi anonimizate.
Ghidul pe care jurnaliştii l-au primit în mapa de presă la ultimul workshop organizat de CSM.
Actualul ghid, care prevede că „din cuprinsul extraselor” eliberate de Parchete reprezentanţilor mass-media „trebuie să rezulte numele suspectului sau inculpatului”.
Azi e ultima zi în care pot fi trimise observaţii la CSM
Trei workshop-uri, 25 de jurnalişti. Şi niciun minut de dezbatere cu proiectul de ghid în faţă.
Astăzi este ultima zi din cele cinci oferite de CSM pentru consultare publică. Doar până la ora 16:00 mai pot fi trimise, în scris, „propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul «Ghidului de bune practici în relaţia sistemului judiciar cu mass-media»
Luni, 10 iunie a.c., CSM a programat deja ședința de adoptare a proiectului.
Dar momentul ar putea fi amânat, în cazul în care un ONG sau o autoritate publică solicită o întâlnire pentru a dezbate Ghidul.
Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică prevede, la art.7, alin (9), că „autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică”.
Fotografie principală: Inquam Photos / Octav Ganea
Citește și:
