Cum a ajuns cercetarea din SUA un magnet pentru Premiul Nobel și de ce Europa a fost detronată

La începutul secolului XX, laureații Premiului Nobel ar fi fost mai degrabă de origine germană sau franceză, se arată în articolul publicat de site-ul livemint.com. Astăzi însă, datele arată că Statele Unite domină biografiile celor care câștigă râvnitul premiu. Ce s-a schimbat într-o sută de ani?

Un studiu realizat de W. Bentley MacLeod și Miguel Urquiola, de la Universitatea Columbia, descrie modul în care mai multe reforme ale învățământului superior din SUA au condus la creșterea concurenței și au revoluționat calitatea cercetării.

Un document al Biroului Național de Cercetări Economice spune că, în anii 1800, una dintre piedicile în calea avansului științific o reprezenta convingerile religioase ale celor care conduceau universitățile. De cele mai multe ori, se arată în articol, aceștia ignorau progresul academic, fiind mai degrabă loiali credinței. În plus, la început, colegiile nu considerau o prioritate angajarea personalului specializat sau instruit și nu erau predate cursuri cu o latură mai practică, din zona afacerilor ori din cea a ingineriei.

Sistemul forța învățarea mecanică, în chip cu totul diferit față de Europa, unde statele care depășiseră reformele aduse de protestanți și-au finanțat cu generozitate universitățile și au investit în facultate.

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

Primele universități americane nu reușeau să răspundă cererii tot mai mari pentru studiul unor materii precum afacerile, dreptul, științele naturale și ingineria. Pe măsură ce industrializarea a crescut relevanța acestor domenii, decalajele dintre cerere și ofertă, în privința cursurilor universitare, au început să se extindă.

În anii 1870 însă, universitățile Cornell și Johns Hopkins au arătat că pot atrage studenți oferind cursuri specializate într-o gamă variată de domenii, arată autorii studiului citat. Harvard și Columbia le-au urmat apoi exemplul, înființând departamente specializate pentru arte, dar și pentru științe și punând bazele școlilor profesionale.

Salarii mai mari, laboratoare mai bine dotate

Această tranziție a fost sprijinită prin donații private, dar și de finanțarea publică. Au fost înființate reviste academice, pentru a se înregistra rezultatele cercetărilor, în vreme ce salariile mai mari, laboratoarele mai bine dotate și mai puține ore de predare au ajutat profesorii să se concentreze mai degrabă pe cercetarea de calitate.

Ulterior, numărul colegiilor din Statele Unite a crescut, spre deosebire de Europa. Cu toate acestea, autorii mai observă că educația de calitate din SUA a venit la pachet cu o inegalitate în creștere, deoarece doar câteva universități, o mică parte, au primit o felie consistentă din fondurile federale.

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

Odată cu creșterea finanțării, aceste universități au reușit să atragă personal din ce în ce mai bine pregătit, din toată lumea, dar și pe cel mai bine pregătiți dintre studenți, se arată în studiu.

Conform autorilor, acele școli care au reușit devreme să atragă cercetători și să le ofere stabilitate, numindu-i în funcții pe termen lung, au avut cel mai mult de câștigat. În aceste universități, cercetarea a prosperat, iar criteriile de admitere, în cazul studenților, au stimulat competiția, creând în timp noi generații de academicieni din ce în ce mai bine pregătiți.

Foto: 123rf.com

Urmărește-ne pe Google News