Tragedia din submarinul Kursk în care au murit 118 marinari

Explozia inițială a provocat un incendiu masiv și detonarea altor torpile din compartimentul frontal al submarinului. O a doua explozie, de o forță devastatoare, a distrus complet partea din față a navei.

Compartimentele reactorului au limitat unda de șoc, permițând supraviețuirea a 23 de marinari în compartimentele din spate. Aceștia s-au refugiat în compartimentul 9, pe care l-au sigilat, reușind să supraviețuiască câteva zile.

Ultimul echipaj al submarinului „Kursk” și sponsorii lor din regiunea Kursk pozând pentru o fotografie după întoarcerea lor dintr-o misiune de câteva luni în Atlanticul de Nord, octombrie 1999.
Ultimul echipaj al submarinului Kursk și sponsorii lor din regiunea Kursk pozând pentru o fotografie după întoarcerea lor dintr-o misiune de câteva luni în Atlanticul de Nord, octombrie 1999. Foto: Profimedia Images

Vladimir Putin era în vacanță și „nu a înțeles gravitatea situației”

Singura șansă de salvare a echipajului ar fi fost acceptarea ajutorului internațional imediat după accident. Însă conducerea Flotei Nordului și a Marinei Militare Ruse a ales să ascundă situația reală.

Potrivit Novaya Gazeta, „presa a fost alimentată cu informații false”, iar președintele Vladimir Putin, aflat în vacanță la Soci, nu a înțeles gravitatea situației decât pe 16 august. Abia atunci a acceptat ajutorul internațional.

Din păcate, echipele de salvare străine au ajuns prea târziu; toți cei 23 de supraviețuitori erau deja morți.

Tragedia a fost transmisă în direct

„Kursk” a devenit primul submarin rusesc a cărui tragedie a fost urmărită aproape în direct pe televiziunile naționale. Inițial, autoritățile au alimentat speranțele publicului, afirmând că echipajul era în viață și că salvarea era iminentă.

Ulterior, au declarat brusc că toți marinarii muriseră în câteva minute după explozii. Această schimbare bruscă a generat o undă de șoc în întreaga țară.

Cum a lăsat Vladimir Putin 118 marinari ruși să moară în submarinul nuclear Kursk, scufundat acum 25 de ani în timpul unui exercițiu

„Minciunile militarilor au transformat «Kursk» într-o catastrofă națională”, scria Novaya Gazeta la acel moment.

Vladimir Putin, încrezător inițial în informațiile transmise de oficialii militari, a ajuns să repete aceste neadevăruri pentru a-și proteja imaginea publică.

Investigația asupra exploziei submarinului a fost blocată

În iulie 2002, investigația privind cauzele accidentului a fost închisă printr-o decizie prezidențială, fără a se aduce acuzații celor responsabili de moartea echipajului.

Potrivit Novaya Gazeta, Vladimir Putin nu dorea un proces public, temându-se de impactul politic. În schimb, oficialii vinovați au fost înlăturați discret, fără a se menționa legătura cu Kursk.

Rudele membrilor echipajului submarinului nuclear Kursk, decedați, la cimitirul Serafimovsky din Sankt Petersburg, în timpul unei ceremonii comemorative dedicate celei de-a 19-a aniversări a morții submarinului Kursk.Icon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

În lipsa unei explicații oficiale convingătoare, publicul a început să creadă în teorii alternative, cum ar fi cea a unui „submarin străin vinovat”.

Această teorie, promovată de oficiali ai Flotei Nordului, nu a fost susținută de dovezi. Ancheta a demonstrat că explozia a fost cauzată de o torpilă defectă și de neglijența echipajului.

Autoritățile au dat vina pe marinari pentru propria moarte

Submarinul Kursk fusese considerat unul dintre cele mai moderne și puternice din flota rusă. Cu toate acestea, echipajul său nu era pregătit pentru utilizarea torpilelor cu peroxid de hidrogen.

Documentele prezentate anchetatorilor au fost falsificate, iar procedurile de siguranță nu au fost respectate. Această neglijență a fost un factor determinant în tragedie.

După accident, operațiunile de salvare au fost marcate de haos și lipsă de coordonare. Potrivit Novaya Gazeta, planul de salvare prevedea doar remorcarea submarinului, nu și evacuarea echipajului.

Navele de salvare rusești erau vechi și prost echipate, iar lipsa scafandrilor specializați a făcut imposibilă stocarea capsulelor de salvare.

Apelurile SOS ale marinarilor au fost ignorate

Semnalele SOS transmise de supraviețuitorii din compartimentul 9 au fost înregistrate de echipajul crucișătorului „Petr Velikii”.

Cu toate acestea, aceste semnale au fost ulterior ignorate de anchetatori, care au susținut că marinarii nu ar fi supraviețuit mai mult de opt ore după explozie. Această concluzie a fost influențată politic pentru a exonera conducerea Flotei Nordului.

Astăzi, la 25 de ani de la accident, adevărul complet despre „Kursk” rămâne ascuns. Însă amintirea acestui eveniment continuă să fie un simbol al sacrificiului și al neglijenței umane.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentarii (3)
Avatar comentarii

ovidiu52 12.08.2025, 22:45

Mai lasati-ne cu minciunile voastre ca nu le citesc deloc, ma uit pe telegram ca acolo se spune adevarul, la voi astia corupti care scrieti numai minciuni nu ma uit deloc si nu le citesc.

Avatar comentarii

Rahan5 13.08.2025, 00:40

Articol: ,,Cum a lăsat Vladimir Putin 118 marinari ruși să moară în submarinul nuclear Kursk, scufundat acum 25 de ani``. (12 august 2000). Si arata o poza cu Putin si Shoigu. _ Dar ce treaba are cu Shoigu ?. Care Shoigu a ajuns Ministrul Apararii abia in 2012._ Shoigu, la ,,Ministerul Situatilor de Urgenta``( unde a fost din 1999) se refera la catastrofe civile si nu la naufragile vaselor Flotei de Razboi. Echipamentele pentru Salvarea Echipajelor submarinelor naufragiate tin de Comandamentul Flotei Maritime.

Avatar comentarii

mzm1 13.08.2025, 10:19

Pentru bolșevicul Putin nu conta viața celor 118 tineri marinari, ci doar onoarea sa care trebuia protejată și... reperată!

Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.