Cuprins:
Medic infecționist: „Nimeni nu poate garanta salvarea unui copil mic aflat în stare critică”
Medicul infecționist Adrian Marinescu, directorul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, ne-a declarat că, în general, infecțiile digestive pot evolua și nefavorabil, mai ales în cazul copiilor foarte mici. „Sunt multe microorganisme care pot declanșa gastroenterocolite, iar în în unele cazuri apar și complicații mai mult sau mai puțin severe. Din păcate, în cazul acestei boli, lucrurile pot evolua nefavorabil de la un moment la altul, de la o deshidratare severă până la o infecție generalizată”.
Potrivit unor surse judiciare, bebelușul mort la Spitalul de urgență din Craiova ar fi contactat rotavirus, iar decesul ar fi survenit în urma unui sepsis. „Sepsisul sever presupune o afectare multiorganică, iar în acel moment evoluția pacientului este imprevizibilă. Asta, chiar dacă se iau toate măsurile medicale posibile”, ne-a mai spus specialistul.
Dr. Marinescu a precizat că nimeni nu poate garanta că un copil mic adus la spital într-o stare critică, cu enterocolită, va avea și o evoluție bună. „Există un procent, mic, ce-i drept, de pacienți care chiar își pierd viața. Însă acest lucru se poate întâmpla nu numai din cauza enterocolitei, ci și din cauza altor boli infecțioase precum rujeolă, gripă etc. Când este mic, starea de sănătate a bebelușului se poate deteriora fulminant”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bc2468b97adc768129c37193b21d8193.jpg)
Mai mult, continuă dr. Marinescu, părinții ar trebui să știe că inclusiv un copil aparent fără alte probleme de sănătate, fără boli asociate, poate fi doborât de o astfel de afecțiune gastrointestinală.
„Faptul că analizele au ieșit negative la rotavirus nu este relevant”
Referindu-se la cazul de la Craiova, dr. Marinescu a precizat că analizele inițiale negative la rotavirus nu au avut vreo importanță în administrarea tratamentului. „Nu contează despre ce virus este vorba, dacă a apărut sau nu la analize. Nu e ca la bacterii. Contează, în schimb, ca medicul să reușească să stabilizeze pacientul. Nu este relevant faptul că analizele fetiței, la început, au ieșit negative la rotavirus. Iar asta pentru că o gastroenterocolită, de multe ori, nu are un anumit germene identificat. Deci, practic, faptul că rotavirusul nu a ieșit la analize, nu are nici un fel de importanță”.
Important era altceva: ca medicii să reușească să salveze bebelușul. Ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat. „Este vorba despre o monitorizare atentă a stării de sănătate, este vorba despre o reechilibrare a organismului, despre niște lucruri pe care le faci pentru recunoașterea unor situații cu afectări de organ”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_afa5b73ff7a7a49dad70b82ffc2a4589.jpg)
Ce se întâmplă în organismul unui bebeluș infectat cu rotavirus
Enterocolita este o inflamație a colonului, a intestinului gros, explică și dr. Mihai Negrea, medic epidemiolog în cadrul Spitalului Județean de Urgență din Târgu Mureș. „Rotavirusul, unul dintre agenții patogeni care provoacă această boală, afectează, cu precădere, copiii mici până în cinci ani. După această vârstă, organismul lor reușește să lupte cu virusul și să țină boala sub control. La adulții sănătoși, de exemplu, care nu sunt imuno-compromiși, acest virus nici măcar nu se transmite. Problema apare doar în cazul copiilor sub trei ani și cu vârsta de maximum cinci ani”, a precizat specialistul.
Odată ce virusul s-a instalat în organism, apar și primele simptome, continuă acesta. „Bebelușul varsă, are diaree și crampe, plânge neconsolat, are o stare de apatie generală, nu se mai alimentează. Refuză să mai bea lapte. În tot acest timp pierde lichide și electroliți și, în cele din urmă, se deshidratează. Iar de aici până la apariția insuficienței de organe nu mai este decât un pas. Cedează rinichii, ficatul, inima”, a mai precizat epidemiologul.
Dincolo de insuficiența de organe, se poate instala însă și starea septică, infecția generalizată, așa cum s-a întâmplat în cazul fetiței din Dolj. „Starea septică înseamnă că o infecție inițial localizată se generalizează, se răspândește în tot corpul. În cazul copilului din Dolj, sepsisul ar fi putut să survină din cauza bacteriilor dezvoltate în colon care au trecut de bariera mucoasă a intestinului și au pătruns în sânge. Acest lucru este cauzat de virusul care dezechilibrează întregul sistem imunitar. Practic, nu rotavirusul în sine provoacă sepsis, ci bacteriile care se dezechilibrează din cauza sistemului imunitar slăbit”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8211c6ae04de05811174e16ad7a92350.jpg)
„Un copil deshidratat nu mai are putere nici să plângă”
Medicul infecționist Adrian Marinescu recomandă părinților să meargă de urgență la spital dacă sugarul nu se alimentează, are diaree și vărsături. „Un copil mic, dacă varsă și are scaune diareice, ar putea să deshidrateze și în câteva ore. În acel moment, vorbim despre o urgență medicală, iar părinții trebuie să meargă la unitatea de primiri urgențe sau la camera de gardă a celui mai apropiat spital”.
Dar cum recunoaștem un copil mic deshidratat? Epidemiologul Mihai Negrea a explicat că deshidratarea în cazul sugarilor vine la pachet cu anumite semne pe care orice părinte ar trebui să le poată recunoaște. „De obicei, un bebeluș sănătos se alimentează o dată la două, trei ore. Dacă ratează două mese consecutive, deja putem vorbi despre deshidratare. Dacă ratează trei mese, părinții trebuie să se prezinte cu copilul de urgență la spital”, recomandă doctorul.
Specialistul a precizat că un bebeluș aflat într-o astfel de stare are buzele uscate, mucoasele uscate, ochii adânciți în orbite, are o stare generală apatică. „Nu mai are putere nici să plângă”.
Care este procedura de transfer a unui copil mic aflat în stare gravă
L-am întrebat pe dr. Adrian Marinescu care este protocolul de transfer de la o unitate medicală la alta a unui bebeluș aflat în stare critică. Asta, în contextul în care părinții fetiței din Dolj au solicitat transportarea ei la o altă unitate medicală, însă s-au lovit de un refuz categoric din partea medicilor craioveni.
„Medicul care dorește transferul ia legătura cu linia de gardă a spitalului unde vrea să trimită bolnavul. Sau poate vorbi direct cu medicul desemnat pentru acel transfer. Împreună discută cazul, se iau în calcul toate riscurile, avantajele și dezavantajele, iar apoi se alege cea mai bună variantă pentru pacient”, ne-a explicat infecționistul.
Transferul pacienților este necesar, de multe ori, din cauza lipsei anumitor medici, a anumitor specialități medicale, a paturilor din ATI sau a aparaturii necesare investigațiilor. „Dacă un spital nu poate face față, din aceste motive, unui caz complex, atunci se decide transferul pacientului. Însă decizia se ia și în funcție de starea bolnavului. Dacă este sau nu la ATI, dacă este sau nu intubat, dacă organismul poate rezista transportului”.
Evident, spitalele pot refuza să preia anumite cazuri. „Însă refuzul trebuie să se bazeze pe dovezi și lucruri concrete. Dar, în general, orice pacient, copil sau adult, poate fi transferat de la un spital la altul dacă realmente are nevoie, dacă într-adevăr această procedură chiar este necesară din punct de vedere medical. Însă, atenție! Dacă pacientul este instabil nu are cum să plece”, mai spune dr Marinescu. Pentru că nimeni nu-și asumă decesul acestuia pe drum.
„Vaccinul costă mult, dar nu contează când viața copilului tău este în joc”
Cei doi medici recomandă părinților să-și vaccineze copiii împotriva rotavirusului, căci imunizarea prin vaccinare este cea mai sigură modalitate de a preveni formele grave de boală, care pot duce la deces. „Este vorba despre vaccinul Rotarix. Se administrează prin picături, nici măcar nu este injectabil. Prima doză se face când copilul are două luni, iar rapelul se administrează când cel mic împlinește patru luni. Prima doză îl ferește pe copil de cazurile grave de boală, iar a doua îi dă imunitate completă”, explică epidemiologul Mihai Negrea.
La cum a evoluat starea de sănătate a fetiței din Dolj, copilul, în vârstă de 3 luni, cu siguranță, nu a fost vaccinat. „Este un vaccin opțional și, într-adevăr, scump. Costă în jur de 200 de lei, nu toată lumea și-l permite. Însă, când te gândești la viața copilului tău, mai contează 200 de lei?”
Dr. Adrian Marinescu a explicat că, pe lângă vaccinare, părinții, dar și toate persoanele care intră în contact cu bebelușii trebuie să păstreze regulile de igienă. „Transmiterea virusului se face pe cale fecal-orală. Prin urmare, spălarea mâinilor cu apă și săpun este obligatorie mai ales atunci când vizităm un bebeluș sau interacționăm, ca părinți, cu copilul nostru”.
Medicii mai recomandă ca persoanele bolnave, care suferă de anumite afecțiuni intestinale, care prezintă scaune diareice, stări de greață și vomă, să nu să nu intre în contact cu cu copiii mici, nici măcar să nu se apropie de ei.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4a22b82a731ebb3e8dca79dd36379f3b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bf41938cb40c3627a907bf4b76f1eff9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_22f86e1628e1a4d395afee7af9020568.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_8850f222472416c9633f2423edb0220f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_b7c23fecdcefe56e0885565fe909e326.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_153a2471fe508566f1a11db79855a5e1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_edf78021cd4806f746526d2fd519e84a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_2cc2f07ba0a9e3ebb0bb94d18642fdcc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_90a5836c3def388e589f1ecd977038a5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_33cae733c1084d454c982b7876e46045.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_8d5c7a8e444aa457fd174719e8afdcfe.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_34c917340766fcb215347afadd7258b1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_df7e8f4c0d1502fc5f0f9b16fb813e7b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_4d26aaa997f9809b761823ffe308610c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_45dbefa9847b653c38fe7dc1796de5bd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_cf46df0d603f91da33362c2409180012.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_9e767df6dc18cb5704a0abe9b642a22a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_0f6201194691fe333e31f7d46e398205.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f908da1961b1ee907a41ccd29ae80a33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_78db589cbe0c4b14a997ddbbd04367c6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_02af433974e4a52ace6dd4eb3564d8aa.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.