Cum au alimentat știrile false de pe Facebook criza migranților de la granița Belarusului cu UE
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Rețelele sociale - Facebook în special - au înrăutățit criza migranților sosiți din Orientul Mijlociu în Belarus și i-au ajutat pe contrabandiști să profite de disperarea oamenilor dornici să ajungă în UE, scrie New York Times.
Cuprins:
După mai bine de o săptămână de dormit într-un cort înghețat, la granița Belarusului cu Polonia, și o tentativă de a trece frontiera respinsă cu gaze lacrimogene și bastoane, Mohammad Faraj a renunțat și s-a retras într-un hotel din Minsk.
La puțin timp după ce a făcut acest lucru, a văzut cu surprindere un reportaj video pe Facebook în care a aflat că Polonia urmează să deschidă granița și că toți cei care vor să intre în UE trebuie să se adune la o benzinărie, lângă o tabără improvizată.
Faraj, un etnic kurd din Irak, s-a grăbit să ajungă înapoi, călătorind 300 de kilometri de la Minsk până la benzinărie, exact la timp pentru a fi martorul deschiderii anunțate a frontierei.
Doar că, evident, granița poloneză a rămas închisă, iar Faraj a petrecut alte zece zile în ceea ce a descris mai târziu a fi un soi de „film de groază”.
Bruxelles-ul, care a sprijinit Varșovia în efortul ei de a consolida frontiera, a explicat că această criză a fost orchestrată de regimul de la Minsk, condus de dictatorul Aleksandr Lukașenko, care a adus migranți din Orientul Mijlociu pentru a-i împinge către granița cu UE.
Autoritățile din Belarus au avut o contribuție majoră, oferind vize turistice pentru mii de irakieni și facilitând astfel drumul spre granița poloneză.
Însă rețelele sociale, în special Facebook, au jucat și ele un rol, alimentând speranțele și iluziile celor care au căzut pradă promisiunilor goale și a șarlatanilor de pe internet.
Unii au făcut asta pentru bani, asigurând că pot ajuta migranții să treacă frontierea în schimbul unor sume mari.
Alții au părut că sunt mulțumiți doar cu statutul de influenceri, care distribuie informațiile. Iar alții au făcut-o aparent din dorința sinceră de a ajuta oamenii care suferă.
Nu a existat însă o dovadă care să sugereze o campanie coordonată de Lukașenko pentru a distribui informații false online, scrie New York Times.
„Ne-au distrus viețile”
Informațiile false de pe Facebook, a spus Faraj, „ne-au turnat noroi pe cap și ne-au distrus viețile”.
Dezinformările au început în vară. Din iulie, activitatea în limba arabă și kurdă legată de migrația către UE a explodat pe Facebook, spune Monika Richter, șefa departamentului de cercetare și analiză la Semantic Visions, o companie care monitorizează rețelele sociale.
Facebook a exacerbat această criză umanitară și acum avem toți acești oameni care au fost aduși (la graniță), mințiți și jecmăniți în mod explicit.Monika Richter:
Pe Facebook s-a găsit totul. Intermediarii care promiteau trecerea graniței și-au publicat numărul de telefon și și-au făcut publicitate acolo. Au existat inclusiv mărturii video de la oameni care susțineau că au ajuns în Germania prin Belarus și Polonia.
Într-o postare, un intermediar susținea că organizează călătorii zilnice între Minsk și Germania, pe o distanță de doar 20 de kilometri.
Un altul vorbea, la rândul lui, despre ruta Belarus-Germania, prin Polonia, care ar dura în jur de 8-15 ore. „Nu sunați dacă vă temeți”, avertiza omul.
Vinerea trecută, în ciuda dezamăgirilor de până atunci, un val de speranță s-a răspândit iar printre migranți, odată cu vestea că un contrabandist știe o rută specială peste graniță, printre miile de militari mobilizați acolo.
Cei care voiau să încerce această variantă trebuiau însă să plătească 7.000 de dolari.
Rekar Hamid, un fost profesor de matematică din Irak, care plătise deja 10.000 de dolari pentru un „pachet turistic” ce ar fi trebuit să îl ducă pe el, soția și copilul în Europa, a avertizat că oferta este doar o altă înșelătorie.
„Tot zic că ușa este deschisă, dar uite unde suntem acum”, a spus el, arătând cu mâna spre mulțimea de migranți strânși pe podeaua de ciment a unui depozit.
Musa Hama, un alt kurd din Irak, s-a plâns, la rândul lui, că nimic nu îi va convinge pe cei mai mulți să își abandoneze speranța. „Oamenii sunt așa de disperați încât vor crede orice”, a spus el.
Facebook promite, dar nu reușește să elimine dezinformările
Fluxul de migranți din Orientul Mijlociu spre Belarus a început să crească în prima parte a anului, când regimul de la Minsk a relaxat politica de obținere a vizelor.
Simțind o oportunitate uriașă, companiile din Kurdistanul irakian semiautonom au început să se promoveze pe Facebook și pe alte platforme. Iar contrabandiștii au vândut Belarusul ca o poartă spre Europa.
Din iulie, Semantic Visions a identificat zeci de grupuri de Facebook create pentru a distribui informații despre rutele de migrație.
Un grup privat intitulat „Migrația celor puternici din Belarus în Europa” a crescut de la 13.600 de membri în septembrie la aproape 30.000 în prezent.
Un alt grup, „Belarus online”, a crescut de la 7.700 de membri la 23.700 în aceeași perioadă. Pe Telegram, o aplicație de mesagerie, canalele dedicate Belarusului ca rută spre Europa au atras, de asemenea, mii de membri.
„Analiza noastră dezvăluie modul în care rețelele sociale, în special Facebook, au fost folosite ca o piață de facto pentru traficarea oamenilor în UE”, a concluzionat Semantic Visions într-un raport recent.
Facebook, acum cunoscut drept Meta, a spus că a interzis materialele care facilitează sau promovează traficul de persoane și că a dedicat echipe întregi pentru a monitoriza și depista postările legate de criză.
Compania a mai precizat că colaborează cu autoritățile și cu organizațiile non-guvernamentale pentru a contracara informațiile false legate de migrație.
Dar evenimentele din Belarus au arătat că, chiar și după ce s-a confruntat cu probleme similare în timpul crizei din 2015, Facebook nu reușește să îndepărteze astfel de postări de pe platformă, în special cele care sunt în alte limbi decât engleza.
„Facebook nu își ia responsabilitatea în serios și, ca o consecință directă, vedem oameni disperați în pădurea din Belarus, într-o situație disperată, totul pentru că au crezut în dezinformările de pe Facebook”, a spus Jeroen Lenaers, parlamentar european din Olanda.
A cui e vina?
Un influencer german de origine kurdă cunoscut online drept Karwan Rawanduzy este o figură populară printre migranți, chiar dacă clipurile postate de el conțin informații false, cum ar fi cea că Polonia va deschide granița.
Pagina sa de pe Facebook, numită Kurdish News, avea mai bine de 100.000 de urmăritori înainte de a fi blocată, în noiembrie. Pagina conținea și clipuri cu migranți înfometați și înghețați blocați la graniță.
Într-o discuție cu jurnaliștii New York Times, Rawanduzy a spus că nu a făcut decât să repete informații pe care le-ar fi auzit în presa germană. El a dat vina pe contrabandiști și pe țări precum Polonia pentru problemele migranților și a insistat că nu a dorit decât să-i ajute pe oamenii blocați la frontieră.
Rawanduzy a spus despre el că este un activist în domeniul migrației și un fost refugiat care a părăsit Irakul în 2009, la doi ani după un atac cu bombă în care a fost rănit.
Faraj este încă furios că a urmat sfaturile lui Karwan Rawanduzy, alergând de la Minsk spre graniță. „Toată lumea îl cunoaște și toată lumea îl urmărește”, a spus el. „Karwan ne-a fraierit pe Facebook”, a concluzionat Faraj.
Rawanduzy nu simte însă că este vinovat. „Guvernele kurd și irakian ar trebui să se simtă vinovate pentru toate motivele pentru care acești oameni vor să plece”, a spus el.
