Cum distruge turismul cu bărcile motorizate Delta Dunării. Cercetător: „Are efecte profund nocive asupra ecosistemelor acvatice, mai ales în sezonul cald”

În lipsa unor alternative, mulți vizitatori aleg ambarcațiuni rapide cu motor, iar simpla deplasare între diferite puncte produce efecte negative asupra ecosistemului, insuficient conștientizate de public.

Sezonul cald amplifică impactul negativ al turismului motorizat

Dr. Mihai Marinov este cercetător științific și șeful Departamentului pentru Conservarea Biodiversității și Utilizarea Durabilă a Resurselor Naturale din cadrul Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDD).

Acesta a explicat pentru Libertatea problemele cu care se confruntă Delta Dunării în sezonul cald, de la necesitatea regândirii rutelor turistice maritime și efectele încălzirii globale, până la dispariția unor specii și fenomenul de suprapășunare care afectează echilibrul ecosistemului.

Deși turismul rapid, desfășurat cu ambarcațiuni dotate cu motoare de mare putere, reprezintă una dintre cele mai dinamice forme de recreere turistică în Rezervația Biosferei Deltei Dunării (RBDD), această formă generează presiuni ecologice semnificative.

„Sezonul cald amplifică impactul negativ, deoarece coincide cu perioadele de reproducere ale faunei, cu niveluri ale apei mai scăzute și cu intensificarea fluxului turistic. Turismul maritim rapid cu ambarcațiuni motorizate are efecte profund nocive asupra ecosistemelor acvatice în sezonul cald. 

În zone precum Delta Dunării, unde malurile sunt fragile și biodiversitatea este extrem de sensibilă, impactul este mult mai sever. Astfel, acesta variază de la eroziunea accelerată a malurilor până la perturbarea masivă a faunei și distrugerea vegetației acvatice”, explică cercetătorul. 

Paradoxul Deltei Dunării: numărul mare de turişti pune presiune pe resursele naturale pe care aceştia vin să le vadă

Acest lucru este cauzat de viteza, zgomotul și valurile produse, care pot perturba reproducerea faunei, și nivelul scăzut al apei.

„În zone precum Delta Dunării, unde malurile sunt fragile și biodiversitatea este extrem de sensibilă, impactul este mult mai sever. Astfel, acesta variază de la eroziunea accelerată a malurilor până la perturbarea masivă a faunei și distrugerea vegetației acvatice”.

De asemenea, dr. Mihai Marinov remarcă numărul ridicat de turiști care vizitează Delta Dunării pentru peisajele naturale și biodiversitate, însă, pe de altă parte, tocmai această presiune contribuie la degradarea resurselor naturale pe care vizitatorii ajung să le descopere.

„Turismul de masă în zonele protejate reprezintă sau poate reprezenta un factor de periclitare major la nivel mondial, transformând arii destinate conservării în zone cu ecosisteme fragile, supuse unei presiuni antropice intense. Această formă de turism depășește adesea capacitatea de suport a mediului, provocând degradarea resurselor naturale pe care, paradoxal, turiștii vin să le viziteze”, explică cercetătorul.

Nivelul ridicat de zgomot al ambarcațiunilor afectează reproducerea peștilor și icrele acestora

În zonele din RBDD frecvent vizitate, impactul devine cel mai vizibil în sezonul estival, atunci când traficul nautic înregistrează creșteri semnificative.

Șeful Departamentului pentru Conservarea Biodiversității a explicat că ecosistemul este afectat de zgomotul produs de motoarele ambarcațiunilor, dar și de valurile generate de acestea.

„Valurile distrug vegetația de pe mal, accelerează eroziunea și duc la scăderea biodiversității, iar elicele pot tăia sau smulge plantele submerse, care sunt esențiale pentru viața din apă. Prin distrugerea acestor plante, apa își pierde din capacitatea de a se oxigena, de a stabiliza fundul și de a filtra nutrienții, ceea ce afectează întregul ecosistem”, afirmă cercetătorul.

Totodată, zgomotul puternic afectează speciile sensibile, chiar până la stadiul în care poate ajunge să influențeze negativ comportamentul peștilor în etapa de împerechere.

„În acelaşi timp, vibrațiile produse de motoare deranjează peştii, mai ales în perioada de reproducere, când sunt foarte sensibili, putând să le afecteze comportamentul şi chiar succesul reproducerii. De asemenea, icrele depuse în vegetația submersă pot fi distruse de elice sau de valuri.

Zgomotul puternic afectează speciile sensibile, iar motoarele mai vechi sau foarte puternice pot pierde combustibil și ulei, poluând apa și afectând organismele acvatice. Vara, când nivelul apei este mai scăzut, aceste efecte devin și mai grave”, concluzionează dr. Mihai Marinov.

„Traseele turistice, realizate fără nicio evaluare a impactului”

În Delta Dunării există mai multe rute turistice delimitate în ariile sensibile, menite să reducă impactul asupra ecosistemelor fragile și asupra faunei sălbatice. Potrivit lui Marinov, aceste trasee au fost însă suplimentate în timp fără realizarea unui studiu de impact.

„Inițial, traseele turistice au fost proiectate astfel încât după un anumit număr de ani să fie desființate pentru refacerea naturii, iar alte noi trasee să fie identificate și date în exploatare. Nu s-a întâmplat așa. Noi și noi trasee au fost realizate și date în exploatare, fără nicio evaluare a impactului”, explică cercetătorul.

De asemenea, expertul spune că soluția la această problemă nu o reprezintă alte trasee, ci redefinirea lor printr-un studiu menit să le reorganizeze. 

„Având în vedere cererea, nu este de dorit scurtarea lungimii traseelor turistice, însă acestea pot fi modificate, realizate în format circular, o parte dintre ele date în exploatare exclusiv turismului lent, altele exclusiv pentru ambarcațiuni fără motor ș.a.m.d. […] Sunt necesare noi trasee turistice, însă nu prin adăugarea acestora la cele deja existente, ci prin reconsiderarea din temelii a traseelor turistice din RBDD printr-un studiu științific pentru reorganizarea traseelor turistice acvatice și terestre din Rezervație, în conformitate cu capacitatea de suport a ecosistemelor din RBDD și interesele legitime a populației locale”, consideră dr. Mihai Marinov.

„Turismul din Rezervația Deltei Dunării trebuie reorganizat complet”

Cercetătorul este de părere că RBDD are nevoie de o reformă în ceea ce privește turismul maritim. 

„Deși există mai multe planuri și regulamente pentru realizarea turismului, este evident că în prezent, unele elemente din turismul actual nu respectă cerințele de mediu și sunt un factor de periclitare pentru unele habitate și specii de plante și animale”, a mai spus Marinov. 

Acesta oferă ca exemplu perioada de după pandemia de COVID-19, atunci când Delta Dunării s-a confruntat cu un flux enorm de turiști, iar turismul s-a dezvoltat haotic la Corbu și Vadu (ambele din județul Constanța – n.red.). 

„Este evident că turismul din RBDD trebuie reorganizat complet. De asemenea, este necesar să se reorganizeze turismul ca urmare a erodării malurilor brațelor Dunării, a canalelor și a unor lacuri de către ambarcațiuni de tip Corsar cu motoare foarte puternice, a nerespectării traseelor turistice, iar coloniile de păsări sunt deja obiective turistice consacrate, deși acest lucru este ilegal”, declară cercetătorul.

Circulația ambarcațiunilor cu motoare, unul din factorii care duc la dispariția nurcilor europene

Plimbările în interiorul Deltei Dunării cu ambarcațiuni de mare viteză nu doar că perturbă comportamentul peștilor, dar pot contribui și la dispariția unor specii deja amenințate, precum nurca europeană.

Specia este considerată critic periclitată, iar la nivelul Uniunii Europene mai sunt estimate aproximativ 5.000 de exemplare, ceea ce o face extrem de vulnerabilă la modificările habitatului și la presiunea activităților umane. 

„Nurca europeană, deși ajutată prin activitățile de reconstrucție ecologică (decolmatare și formare de maluri), este expusă într-un mod deosebit la schimbările produse de oameni: schimbările climatice, modificarea modului de utilizare a terenului (folosirea pajiștilor pentru agricultură), extinderea spațiului construit atât pentru extinderea intravilanului (chiar și în condiții de reducere a numărului de locuitori). 

De asemenea, în extravilan (inclusiv pe unicele platforme din multe zone) intervin distrugerea și degradarea vegetației ripariene, poluarea și pescuitul intensiv, braconajul, circulația ambarcațiunilor cu motoare puternice în aflux foarte mare care erodează platformele unde nurcile își cresc puii”, a mai spus cercetătorul.

Fenomenul suprapășunării din Delta Dunării și cum vitele, caii și oile influențează distrugerea habitatelor

Expertul a mai vorbit și despre numărul de animale, considerat în opinia sa, mult peste limita admisă la hectar care pasc în mod repetat fără o rotație adecvată a pășunilor. În primăvară, apetitul acestora aproape că se dublează, ceea ce produce daune semnificative pentru habitate și refacerea vegetației. 

„Pășunatul excesiv sau pășunatul în zonele sensibile schimbă compoziția vegetației și poate deteriora solul, afectând structura habitatului natural. Caii, împreună cu vitele din Pădurea Letea, dar și din majoritatea zonelor din RBDD, contribuie la modificarea ori distrugerea habitatelor naturale prin fenomenul de ruderalizare. 

În primăvară, apetitul animalelor crește procentul de consum de până la 85-95%. Se distruge astfel primul strat de vegetație, speciile se vor dezvolta mai greu, solul se va tasa și va fi expus eroziunii”, a mai explicat dr. Mihai Marinov. 

„Speciile de plante dintr-o anumită zonă sunt exploatate peste măsură”

Acesta a explicat că animalele tind să se aglomereze în zonele de mal pentru a bea apă, fenomen care modifică semnificativ vegetația și structura habitatelor de dune de pe grindurile Letea și Caraorman. Mai mult, în interiorul pădurilor, caii și vitele fac cărări, culoare de trecere și locuri de odihnă, consumând vegetația erbacee și lemnoasă.

„Speciile de plante dintr-o anumită zonă sunt exploatate peste măsură, astfel încât se reduce capacitatea de regenerare și reproducere a acestora, compoziția speciilor de plante se simplifică, iar calitatea pășunilor scade și mai mult. […] În toate aceste exemple, vitele, caii și oile influențează distrugerea habitatelor în RBDD alături de alte animale domestice erbivore care se găsesc în număr mare, peste limita suportabilă”, a mai punctat expertul.

Cercetătorul spune că unele dintre principalele cauze care duc la suprapășunat sunt numărul ridicat de animale la hectar și planificarea neadecvată a pășunilor în funcție de regiune și condițiile climatice specifice, mai ales că în Rezervație, pășunile au o capacitate redusă de suport al animalelor.

Cum afectează încălzirea globală flora și fauna din Delta Dunării

Schimbările climatice nu mai sunt un concept abstract, ci o realitate care se manifestă în Delta Dunării. Verile tot mai toride și seceta prelungită au început să modifice dramatic nivelul apelor, punând în pericol supraviețuirea multor specii de pești, păsări și mamifere.

„Delta Dunării este tot mai uscată, cu mai puține ploi, temperaturi tot mai ridicate și habitate vegetale aflate sub presiune. Zona trece printr-o transformare lentă, dar îngrijorătoare. Studiile climatice arată că, în ultimele decenii, cantitățile de precipitații au scăzut, în timp ce temperaturile au crescut constant. 

Efectele climatice se suprapun peste alte presiuni deja existente: incendii repetate, eroziunea malurilor, suprapășunatul, exploatarea necontrolată și turismul agresiv. În aceste condiții, unele habitate valoroase suportă riscul să dispară”, a mai punctat expertul.

Dr. Mihai Marinov mai spune că nici vegetația acvatică nu este ferită de fenomenul încălzirii globale. 

„Întregul lanț trofic se resimte sub efectul de domino”

„Scăderea precipitațiilor influențează nivelul apelor, iar perioadele frecvente de secetă accentuează procesele de eutrofizare și reducerea drastică a unor specii. Chiar dacă o parte a vegetației se reface sezonier, dezechilibrele devin tot mai puternice. Delta Dunării nu mai este doar martorul schimbărilor climatice, ci și una dintre regiunile afectate în mod direct de aceste efecte. Iar dacă tendința continuă, pierderea diversității vegetale ar putea deveni una dintre cele mai grave consecințe pentru această zonă umedă”, atrage atenția cercetătorul.

În ceea ce privește fauna, cea mai mare amenințare vine din scăderea nivelului de apă și din reducerea zonelor de reproducere pentru speciile acvatice mici și canalele care se colmatează (se umplu – n.red.). 

„În aceste situații, peștii își pierd locurile de depunere a icrelor, ceea ce duce la o scădere drastică a populațiilor. Habitatele de păsări acvatice și ale mamiferelor care depind de zonele umede se reduc sau chiar dispar. În consecință, întregul lanț trofic se resimte sub efectul de domino”, a declarat Marinov.

De asemenea, încălzirea globală afectează și tendința păsărilor care aleg să se stabilească în Delta Dunării pe timpul iernii datorită climatului mai cald.

„Păsările care cu circa două decenii în urmă aveau o abundență foarte mare în timpul iernii au început să nu mai migreze prea mult în sud și să ajungă în România în efective mult mai reduse, deoarece găsesc condiții de temperatură propice mult mai la nord. Migrația și timpul de sosire a păsărilor în locurile de cuibărit sunt de cele mai multe ori în strânsă legătură cu factorul climatic”, a mai concluzionat cercetătorul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.