Cum îți dai seama că ai primit o factură greșită la energie. Sfaturile unui expert
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Facturile la gaze și energie electrică au crescut substanțial în ultimele luni, existând acuzații că unele facturi au fost eronate sau umflate. Românii au fost îndrumați de Ministerul Energiei să nu plătească facturile eronate, chiar dacă asta le poate aduce suspendarea serviciilor. Dar cum realizezi că ai o factură greșită, dacă diferența nu e una uriașă și ce pași trebuie să urmezi?
Cuprins:
- Cum își dă seama un consumator că a primit o factură eronată
- Cine beneficiază de compensare sau plafonare
- Ce poate face un consumator care crede că a primit o factură greșită
- Riscă un client care nu plătește factura greșită să rămână fără servicii?
- Există un instrument prin care clientul poate verifica dacă prețul din factură este cel corect
- De ce sunt diferențe mari între facturile primite de clienți, la un consum egal
- Are legătură liberalizarea pieței de energie cu creșterea prețurilor?
- Cât de utilă este Legea plafonării prețurilor la energie și gaze?
- Cu cât au crescut facturile la energie în ultima perioadă?
- Vor mai crește prețurile energiei în perioada următoare?
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a explicat, într-un interviu acordat Libertatea, care sunt indiciile că factura este eronată, dar și toți pașii care trebuie urmați pentru a evita problemele.
Atât autoritățile, cât și experții în energie îi sfătuiesc pe consumatorii finali care au neclarităţi cu privire la valoarea facturilor să se adreseze în primul rând furnizorului, care este obligat să ofere explicaţii clare.
În cazul în care se ajunge la un conflict între client și furnizor, consumatorul ar trebuie să se adreseze fie ANRE, fie ANPC, care au atribuții similare, ultima soluție fiind instanța de judecată.
Cum își dă seama un consumator că a primit o factură eronată
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță: Aspectele foarte importante sunt aspectele date de indexuri. Adică există index vechi și index nou pe fiecare factură, care trebuie să «bată» cu ceea ce este pe contor. Dacă noi suntem niște consumatori foarte «gospodari», foarte ordonați, asta înseamnă că dăm aceste indexuri prin diversele modalități: telefon, SMS, platformă informatică, și atunci ceea ce am dat noi ar trebui să fie în concordanță cu ceea ce este pe factură.
În situația în care nu avem această practică, putem să luăm indexul vechi/indexul nou al facturii și să ne uităm pe contor. Deci, vedem cât de departe sau cât de apropiate sunt aceste valori de ceea ce este pe contor.
Dacă această diferență este una mică, discutăm de câțiva metri cubi sau kwh, ținând seama și de faptul că între momentul în care se face factura și momentul în care ajunge la noi există o anumită diferență de timp, atunci în principiu putem să apreciem că am consumat acei metri cubi sau kilowați după momentul emiterii facturii.
Dacă există o diferență foarte mare, dacă ceea ce e pe indexul nostru nu are nicio legătură cu ceea ce este pe indexul de pe contor, atunci este foarte important să anunțăm furnizorul.
Furnizorul, la rândul său, ar trebui să anunțe operatorul de distribuție, pe linia asta.
În situația în care se constată că există posibilitatea unei greșeli care a apărut la momentul introducerii datelor în platformă, că există posibilitatea ca acel contor să nu funcționeze, că există alte elemente care sunt posibile, potențiale, ele urmează o cale de rezolvare. În general, fie se stornează, fie se face regularizarea facturii existente cu noile cantități care sunt în concordanță cu însemnele care există.
După ce am rezolvat această problemă a cantităților, este important să vedem ceea ce înseamnă elementele de cost, adică: prețul gazelor, diversele tarife. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță:
Aici este un pic separat, la gaze e într-un fel, la energie electrică este altfel.
Dacă la energie electrică există o detaliere a tuturor tarifelor, accizelor, taxelor care compun prețul energiei electrice, la gaz natural nu există această detaliere. Oricum, ceea ce este important este să verificăm ce avem noi în factură cu ceea ce este în contract.
Cine beneficiază de compensare sau plafonare
- Pe perioada 1 noiembrie - 31 martie, suplimentar există posibilitatea să vedem ceea ce înseamnă cele două aspecte de ajutorare a populației, și anume compensare, respectiv plafonare.
Pentru a face această verificare, trebuie să cunoaștem ceea ce înseamnă prevederile legale, adică trebuie să cunoaștem că pentru a ne încadra la o plafonare trebuie să avem un consum care, pentru energie electrică, trebuie să se încadreze între 30 și 300 de kilowați.
Deci, e important să verificăm. Dacă avem 29 de kilowați, atunci nu vom beneficia de plafonare la energie electrică. Dacă vom avea 400 de kilowați, din nou, nu vom beneficia de compensare la energie electrică.
Ce mai trebuie să verific: care este prețul meu din contract, pentru a vedea dacă mă încadrez la plafonare. Prețul care este plafonat în momentul de față, prin lege, la energia electrică este de 1 leu, cu toate taxele incluse, mai puțin abonamentul. Abonamentul nu intră în această ecuație.
Și atunci trebuie să mă uit: dacă eu în contract am 0,9 lei, cu tot cu TVA, cu toate taxele, înseamnă că nu voi beneficia de plafonare. Dacă am peste 1 leu, înseamnă că voi beneficia de plafonare.
Înseamnă că în factură ar trebui să îmi apară o rubrică cu „minus” pentru diferența între 1 leu și prețul din contract, pentru plafonare, și atunci să mai apară o rubrică cu „minus” pentru diferența între prețul de compensare pe care îl am eu și ceea ce înseamnă prețul din contract.
Prețul de compensare se calculează ca diferență între prețul pe care îl am eu în contract și o valoare de 0,298 dacă mă încadrez în limita aceea de consum, de 30 și 300 de kilowați. Dacă nu mă încadrez, nu o să am acest element cu „minus”. Acestea ar fi elementele pentru energie electrică.
La gaz natural, aș avea de urmărit tot două aspecte: aspectul legat de plafonare - plafonarea este 0,37 de lei pe kwh. Dacă eu am un preț sub 0,37 de lei, atunci nu mă încadrez și nu ar trebui să am nicio rubrică cu minus pe factură.
Dacă am un preț peste 0,37 de lei, atunci mă încadrez și ar trebui să am o rubrică cu „minus”. În ceea ce privește elementul legat de compensare, compensarea la gaze naturale este determinată de un consum al gazelor naturale. Acest consum este, practic, diferit de la lună la lună.
În luna noiembrie, consumul este de 165 de metri cubi sau de 1.749 kWh. Dacă eu am un consum peste 1.749 kWh, atunci nu mă încadrez și nu voi găsi nimic cu „minus” în factură. Dacă am sub această valoare, atunci voi găsi în factură o compensare care se calculează înmulțind 33% cu prețul gazelor-marfă din contract, care practic se înmulțește cu numărul de kilowați din luna respectivă și astfel am reducerea aferentă compensării.
Ce poate face un consumator care crede că a primit o factură greșită
- Absolut orice problemă pe care o identific trebuie să încerc să o rezolv cu furnizorul. Dacă este una dintre situațiile enumerate mai sus, eu trebuie să fac o astfel de sesizare către furnizor pentru a rezolva problema. Trebuie să am în vedere că eu, chiar dacă am primit factura, am o perioadă în care trebuie să plătesc această factură, după care mi se mai dă încă o perioadă de grație, după care încep penalitățile și după care începe procesul de închidere a serviciului. Deci, penalitățile nu curg din prima zi în care mi-a venit factura, ci există o perioadă care în general este de 30-45 de zile, iar perioada din momentul în care risc să îmi fie închis gazul/curentul este cam de 60 de zile. Eu am acest interval de timp să mă lămuresc cu privire la factură.
Să zicem că intru într-un conflict cu furnizorul: eu zic că beneficiez de ceva sau a calculat greșit, el zice că nu beneficiez. Deci, dacă am un astfel de conflict, elementul numărul 2 este să mă adresez unei autorități. Acum, noi avem două autorități care, din multe puncte de vedere, au atribuții similare sau unele lucruri care nu sunt foarte clar delimitate între cele două.
În mod normal, fiind o problemă de litigiu, ar trebui să mă adresez Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care să vină și să facă o mediere între mine și furnizor. În situația în care nu mi se răspunde în timp sau nu sunt mulțumit de acest aspect, pot să mă adresez și ANRE, dar ANRE are o funcție exclusivă de a verifica dacă se respectă legea. ANRE nu face mediere între furnizor și consumator, ci face o verificare. Adică ANRE poate să constate că trebuia, spre exemplu, să se aplice procesul de plafonare și nu s-a aplicat, ceea ce înseamnă că s-a încălcat legea și atunci ANRE poate sancționa furnizorul. Dar asta nu înseamnă că se rezolvă problema cu dumneavoastră.
Riscă un client care nu plătește factura greșită să rămână fără servicii?
- Aici sunt două abordări. În momentul în care este deschis un proces de mediere, practic se suspendă orice potențiale abateri asupra consumatorului: penalități, închideri ș.a.m.d., cu mențiunea că la finalizarea anchetei, dacă furnizorul are dreptate, consumatorul trebuie să plătească. Vă dau un exemplu: consumatorul merge în instanță și acolo stă 6 luni. La final, instanța, decide că furnizorul are dreptate și atunci clientul trebuie să plătească penalități pentru 6 luni.
O abordare practică, pragmatică, în teren, este următoarea: dacă eu consider că ceva nu s-a aplicat în mod corect, pot să îmi fac un calcul propriu. Spre exemplu, în loc să plătesc 100 kWh, mi s-a pus să plătesc 5.000 kWh. Eu am un motiv concret: am indexul din luna anterioară și indexul de luna aceasta. Mă apuc și fac o plată parțială, în cadrul facturii, cu invocarea motivului. Adică plătesc acești 100 kWh pentru că este în concordanță cu ceea ce am făcut.
Recomandarea mea întotdeauna a fost dacă ai o chestiune concretă pentru care nu vrei să plătești o factură, să faci o plată parțială, motivând de ce ai făcut această plată parțială, continuându-ți demersul de finalizare a conflictului apărut între tine și furnizor, iar la momentul la care s-a finalizat acel conflict rămâne să se regularizeze plata pe care ai făcut-o.
Există un instrument prin care clientul poate verifica dacă prețul din factură este cel corect
-Nu prea poți să faci treaba asta. Pentru că, în mod teoretic, fiecare contract are un preț confidențial. E adevărat că pentru consumatorii casnici se merge pe tip de oferte. Dar și aceste oferte sunt foarte multe și dinamice: acum sunt niște oferte, mâine sau peste câteva săptămâni sunt alte oferte. Ca atare, această abordare este foarte, foarte greu de pus în practică. Ar trebui să facem ceva de genul: orice ofertă să fie înregistrată într-o platformă cu un număr unic.
De ce sunt diferențe mari între facturile primite de clienți, la un consum egal
- E o chestiune care trebuie tratată punctual. Vă dau un exemplu: dacă ați încheiat un contract în luna ianuarie 2021 și vecinul a încheiat un contract în luna septembrie 2021, diferențele de preț vor fi cel puțin duble. Ambele contracte sunt valabile, pentru că au fost încheiate cu prețuri diferite. Deci, prețurile din facturi vor fi diferite pentru aceeași cantitate.
Are legătură liberalizarea pieței de energie cu creșterea prețurilor?
- Liberalizarea pieței energiei nu are nicio legătură cu creșterea prețurilor. Problema este modul în care este condusă, la un moment dat, o piață. Am avut timp de aproximativ 18 ani o piață reglementată care a fost lovită de tot felul de abuzuri. Deci nu liberalizarea în sine este problema. Problema este modul în care se desfășoară activitățile într-o piață liberă. Liberalizarea nu crește sau scade prețurile, ea doar creează niște premise care reflectă dinamica dintr-un sector, reflectă comportamentul participanților și este direct proporțională cu rigoarea și profesionalismul autorităților. Deci, dacă am un sector în derivă, în cădere liberă, nu pot să am pretenția de la el că în timp se va eficientiza și va aduce niște prețuri mai bune. Ăsta este sistemul românesc.
Cât de utilă este Legea plafonării prețurilor la energie și gaze?
- Fiind o asociație de protecție a consumatorilor, primim foarte multe facturi. Din concluziile mele, foarte puțini clienți de gaze se încadrează și la plafonare, și la compensare. Mulți nu au primit facturi plafonate și compensate pentru că legea nu permite plafonarea și compensarea.
Principiile legii au fost prost gândite. Întotdeauna când vii să aplici o astfel de lege nu este suficient să pui o singură măsură. Trebuie să vii cu mai multe măsuri, complementare, pentru a te asigura că măsura principală se și aplică. Nu s-a dorit. În primul rând, modul în care s-a gândit această lege a fost unul defectuos.
În al doilea rând, acceptând legea așa cum a fost creată, a fost o discrepanță foarte mare între ce s-a făcut pe energie și ce s-a făcut pe gaze naturale.
Dacă pe energie au existat niște construcții relativ bune, pe gaze naturale a fost un dezastru de la început. Încă din 15 octombrie, noi am atras atenția că o să fie foarte puțini consumatori de gaze care se vor încadra. Legea, pe principiile ei, vedem că a fost disproporționată, făcută într-un fel pe energie și în alt fel pe gaze naturale.
Cu cât au crescut facturile la energie în ultima perioadă?
Pentru noiembrie 2021 nu v-aș da cifrele mele, v-aș da cifrele oficiale care există în momentul de față și care înseamnă 49,4%. Este cifra Institutului Național de Statistică.
Vor mai crește prețurile energiei în perioada următoare?
La energie electrică, nu. La gaze, da. Influența importurilor, chiar dacă nu poate fi negată, nu este cauza principală care a determinat ce s-a întâmplat în România. Sunt multe cauze și, din păcate, cauza determinantă care a demarat creșterea prețului gazelor în România și care a avut un moment de inflexiune - octombrie 2020 - este o ordonanță de urgență ce a apărut în luna iulie 2020. Cu alte cuvinte, cu 9 luni înainte să vedem creșteri ale prețului la gaz natural pe plan internațional.
Foto: Shutterstock
