Cum opera o rețea de trafic de migranți pe ruta India-România-Occident: „Transfer câte trei în portbagaj”

„Curtea constată că ambii inculpați, deși cetățeni străini, au constituit, pe teritoriul României, cu maximă îndrăzneală, împreună cu un conațional rezident în Portugalia și atrăgând în demersurile lor numeroși cetățeni români, un grup infracțional organizat, ca parte a unei rețele infracționale transfrontaliere de mare anvergură”, se arată în motivarea Curții de Apel București, care a pronunțat sentința la începutul acestui an, pe 6 ianuarie. 

Dosarul a fost instrumentat de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și a scos la lumină „un grup infracțional organizat, specializat în săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți de naționalitate indiană, aflat în legătură cu o rețea transfrontalieră care acționa pe ruta Turcia-Bulgaria-Serbia-România și sprijinit pe teritoriul României de mai multe persoane”.

Faptele pentru care au fost condamnați s-au petrecut în perioada decembrie 2019-martie 2020, iar pentru fiecare persoană trecută peste frontieră se percepea între 3.000 și 6.000 de euro, potrivit probelor adunate de procurori.

Cine sunt inculpații și cum au ajuns în România

Unul dintre inculpați are 40 de ani și a ajuns în România cu o viză de lucru. La momentul producerii faptelor era însă fără ocupație, notează magistrații.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Cel de-al doilea are 29 de ani, anchetatorii stabilind că a intrat ilegal în țară. „A intrat în România în mod ilegal, venind din Serbia, la data de 11 noiembrie 2019, împreună cu un grup mai mare de migranți și a încercat să părăsească, tot în mod ilegal, România, prin intermediul unui cetățean pakistanez, care i-a procurat un pașaport fals, însă a fost prins de autoritățile române la trecerea frontierei. 

Același inculpat a declarat că, la sfârșitul lunii ianuarie 2020, a reușit în cele din urmă să părăsească, în mod ilegal, teritoriul României, cu un grup format din doi srilankezi și patru indieni, ascunși într-o dubiță special modificată.

Motivarea Curții de Apel București:

Magistrații arată că tânărul indian și-a continuat activitatea infracțională derulată pe teritoriul României și după ce a ajuns în Austria, unde a fost arestat după ce s-a descoperit că utilizase mai multe documente falsificate.

Ruta India-România-Occident

Cei doi cetățeni indieni s-au ocupat în România de: 

• recrutarea persoanelor care doreau să ajungă ilegal în Europa Occidentală 
• cazarea acestora la București sau în alte orașe din țară
• transportul peste graniță spre Ungaria și de acolo către alte destinații.

Conform judecătorilor, migranții erau recrutați fie direct din India, unii fiind nevoiți să traverseze mai multe state pentru a ajunge ilegal în România, fie dintre cetățenii indieni ajunși legal în țara noastră, cu viză de muncă. 

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Anchetatorii au probat trei operațiuni ilegale în dreptul cetățeanului indian de 40 de ani, care este considerat liderul grupării.

Implicarea celui de-al doilea cetățean indian a fost probată pentru două din cele trei „fapte”. 

Toate cele trei operațiuni „filate” de anchetatori s-au finalizat cu descoperirea migranților în momentul în care se încerca trecerea frauduloasă a frontierei cu Ungaria.

Ascunși în mașini sau dubițe, cu antemergător și în așteptarea unei ture bune la diverse puncte de trecere a frontierei către Ungaria, gruparea era foarte bine organizată.

Cei doi inculpați și-au recunoscut faptele în fața oamenilor legii, astfel că speța a fost judecată în procedură simplificată, mai rapidă decât cea obișnuită.

Trei în portbagaj

În dosar apar multe interceptări ale conversațiilor telefonice purtate de inculpați în limba punjabi, care este folosită în India și în Pakistan. 

Dintr-o discuție, înregistrată pe 9 ianuarie 2020, reiese că uneori migranții erau transportați în portbagajele unor mașini, înghesuiți și câte trei într-un singur portbagaj.

H.: Hello. 
D.: Da, hello. 

H.: Ascultă pe mine, singur am plecat către Ungaria. N-am rezolvat nimic. 
D.: Și?

H.: Chem un băiat, punjabi care știe foarte bine. Cumpăr o mașină pentru el, ca să transfer câte trei, câte trei în portbagaj. 

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Avion pentru Italia

Gruparea cerea 5.500 de euro de persoană unor cetățeni indieni cu viza expirată care voiau să ajungă în Italia, după cum reiese dintr-o conversație purtată tot la 9 ianuarie 2020. Ca mijloc de transport se menționează avionul.

H.: Da. 
D.: Șapte-opt persoane sunt în G…. (posibil Germania – n.r.) și vor să meargă până în Italia. 

H.: Da, se poate. 
D.: Au pașapoarte la ei, dar viza a expirat. 

H.: Discută cu ei. 5.500 de euro de persoană. 1.500 în avans și restul la destinația finală. 
D.: Bine. 1.500 de euro? Avans? Cu avionul? 

H.: Da. Restul la destinație. Ok.

Conform motivării magistraților, „convorbirile telefonice interceptate au relevat caracterul organizat al activității infracționale, care se desfășura deja de o anumită perioadă, rezultând că transporturile se realizau periodic, săptămânal, pe ture, în funcție de mijlocul de transport (avion sau tren) și în funcție de țara de destinație.”

„Sunt mulți care nu au plătit, au fugit”

Dintr-o altă conversație telefonică interceptată de procurorii DIICOT reiese că traficanții de migranți se temeau de faptul că aceștia nu ar plăti. 

A.: Cum e cu plata – jumate avans și jumate la destinația finală?
D.: Nu, frate, bani când pleacă omul. Când vine românul pentru îmbarcare, omul să aibă bani în buzunar, când (au) trecut frontiera să plătească direct românului. Sunt mulți care, după ce-au trecut frontiera, nu au plătit, au fugit. 

A.: Am auzit. 
D.: Mai ales ai noștri nu plătesc, dar nu toți. Am avut încredere, dar niște oameni nu sunt cinstiți. (…) Românul care face tura nu pleacă până când nu vede bani în buzunar. Nu românii sunt răi, oamenii noștri sunt necinstiți. 

Românul la care se face referire în interceptările telefonice nu apare în dosar. De altfel, mai multe persoane au rămas neidentificate.

În conversațiile telefonice dintre inculpați, dar și în declarațiile date de aceștia în fața instanțelor, respectiv în fața procurorilor reiese că era poreclit „Albul” sau „Omul alb”, dar numele lui nu apare în acest dosar. 

Au vrut să facă o firmă în India

Ca să le fie mai ușor să recruteze migranți indieni dornici să ajungă în Occident, inculpații aveau de gând să înființeze cu ajutorul „Omului alb” o firmă în India prin care să ofere locuri de muncă fictive.

Planul reiese, de asemenea, dintr-o conversație telefonică avută de doi dintre membrii grupării: 

A.: Înseamnă că putem deschide noi un birou al nostru? 
D.: Cam așa ceva, faceți un office pentru oameni în străinătate și toate meseriile posibile. Nu avem de cheltuit nimic, dar aveți grijă de omul alb, să fie servit ca rege, mâncare și cazare. (…) Găsiți un loc pentru birou, pentru interviu, 4 zile înainte dăm publicitate în ziare. 

Voiau să îi ascundă într-un vagon de dormit 

O altă conversație interceptată de procurori arată cum decurgeau planurile grupării în ce privește transportul. 

Astfel, în cazul a patru migranți care urmau să fie transportați cu trenul, intenția era ca aceștia să fie adăpostiți într-un vagon de dormit cu patru locuri, împreună cu o femeie. Femeia, la rândul ei, cerea 2.000 de euro pentru a-i ascunde în vagon. „Vagonul de dormit are și perdele la fereastră, nu se vede nimic”, comentează unul dintre inculpați într-o altă interceptare. 

„Videoclip care atesta faptul că migranții au ajuns în țara de destinație”

În București, înaintea plecării, cetățenii indieni erau cazați în apartamente închiriate. Pentru transport, se apela la șoferi români. 

Banii se dădeau cash, dar și prin intermediul unor companii care asigură transferul banilor la nivel internațional – Western Union sau MoneyGram. 

„Familiile migranților aflate în India plăteau sumele de bani necesare transportului unor membri ai grupării infracționale, aflați pe teritoriul acelui stat. Ulterior, migranții primeau bani pentru plata transportului de la alte persoane, aflate pe teritoriul Europei, dar fiind în legătură cu cele aflate în India”, notează magistrații. 

Dovada transportului se făcea prin înregistrarea unui videoclip care atesta faptul că migranții au ajuns în țara de destinație.

Motivare Tribunalul București:

Inculpații au recunoscut, dar au pasat vina de la unul la altul 

Conform motivării instanței, cei doi inculpați au recunoscut faptele, „fiecare minimalizându-și însă implicarea și transferând responsabilitatea unul asupra celuilalt”. 

Pe 30 septembrie 2021, Tribunalul București i-a condamnat pe cei doi, în primă instanță, la pedepse privative de libertate:

• Cetățeanul indian de 40 de ani, care este considerat liderul grupării – 3 ani de închisoare cu executare. Acesta se află în detenție în România din 4 noiembrie 2020.
• Cetățeanul indian de 29 de ani – 2 ani și 3 luni de închisoare cu executare. Acesta se află în arest în România din 8 ianuarie 2021.

„Deși nu figurează cu antecedente penale cunoscute, ambii inculpați sunt persoane cu preocupări infracționale care indică un potențial criminogen ridicat și, ca atare, un pericol social crescut, ce impune executarea pedepselor rezultante în regim privativ de libertate”, se arată în motivarea Curții de Apel București, care, la 6 ianuarie, a pronunțat sentința definitivă în acest caz, menținând pedepsele stabilite de Tribunalul București.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro