Cum pot fi convinși românii să facă vaccinul anti-Covid. Ce spune psihologul Daniel David

El spune că sursele de comunicare trebuie să fie diversificate și adaptate profilului celor cărora li se adresează.

Conform sondajelor, 40% dintre români nu sunt deciși în privința vaccinării. Procentul poate fi micșorat printr-o campanie eficientă, țintită pe categorii sociale, afirmă Daniel David.

„Campania de pregătire a vaccinării trebuia să înceapă cu mult timp în urmă, diferențiată pe fiecare grup. De exemplu, un grup ar putea să nu aprecieze discursul rațional al unui medic, dar s-ar putea să reacționeze la un discurs emoțional al unui preot sau al unui influencer – în cazul grupurilor mai tinere”, a explicat Daniel David.

El a mai spus că, în cazul unei comunicări privind explicarea avantajelor și dezavantajelor, „nu o să-i convingi decât pe cei care sunt deja convinși”.

Mulți tineri resping vaccinul

Unul dintre sondajele pe tema gradului de acceptare a vaccinării arată că tinerii sunt printre cei care resping cel mai tare acest lucru. În acest caz, strategia de comunicare se poate adapta după profilul lor, a mai spus Daniel David.

Psihologul arată că, în funcție de educație, tinerii pot fi predispuși să adopte diverse teorii ale conspirației. Ei „nu numai că ignoră virusul, dar vin și cu teorii alternative sau se opun vaccinului”.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Cum pot fi convinși vârstnicii

În privința vârstnicilor, psihologul arată că ei ar putea să reacționeze la alt stimul. „S-ar putea ca unii vârstnici să nu reacționeze bine la presiunea nepoților și copiilor, dar să reacționeze bine la acțiunea preotului din sat, la acțiunea altor vârstnici la care ei se raportează ca model social și cultural”, a mai spus Daniel David.

Sursa unică tocește sensibilitatea

Psihologul a explicat și de ce românii par să nu mai răspundă la apelurile și mesajele autorităților. Expunerea repetată la același tip de mesaje, dintr-o singură sursă, reduce reacția de răspuns, acesta fiind „un mecanism banal în psihologie”. Soluția ar consta în schimbarea sursei care să transmită informația.

„Dacă sursa e tot guvernul și tot comitetul ăla național, atunci oamenii nu mai reacționează. Dar dacă încercau să transmită informații de acest tip pe diverse canale, influenceri, biserică, alte zone, atunci ai fi reușit să controlezi mai bine comportamentul social. Așa, oamenii s-au desensibilizat și vedem această lipsă de frică”, a mai spus Daniel David.

De asemenea, nici tratarea cu ironie nu este o abordare bună, pentru că obține efectul contrar celui dorit. „Nu faci decât să-i antagonizezi pe ceilalți, care au dubii sau se opun. Apare fenomenul pe care noi în psihologie îl numim reactanță psihologică: oamenii se opun chiar unor comportamente care ar putea să le aducă beneficii”, a concluzionat psihologul.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro