Deutsche Welle | De ce se descurcă Germania mai bine în fața crizei economice: un buget solid, măsuri eficiente anti-COVID și încrederea oamenilor în guvern
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În timp ce criza declanșată de coronavirus afectează puternic numeroase țări industrializate, economia germană pare să se fi adaptat cel mai repede la realitatea pandemiei. Într-o analiză comparativă cu Franța, Italia sau Spania, unde UE preconizează o scădere de 10 procente a economiei, în Germania deficitul se va menţine sub această marjă, scrie Deutsche Welle.
Cuprins:
Germania se descurcă mai bine decât majoritatea partenerilor europeni în față crizei, mulțumită unor factori economici, dar și a unora psihologici, care țin de eficiența cu care autoritățile au combătut epidemia:
- măsurile de combatere a coronavirusului nu au fost atât de dure în Germania, fiindcă epidemia a fost bine stăpânită. Aceasta înseamnă că incertitudinea economică nu este la fel de mare ca în alte țări.
- încrederea oamenilor în managementul de criză al guvernului și companiilor; decidenții politici au pus un accent mai mare pe autodisciplina oamenilor.
- buget solid și sănătos, înainte de declanșarea crizei coronavirusului.
- specialiștii preconizează o creștere economică în a doua jumătate a anului, așa încât diminuarea PIB-ului pe 2020 să fie de ”numai” 5,8 procente, conform estimărilor Executivului de la Berlin. Doar SUA și China stau mai bine, la nivel global, decât Germania.
- Germania este mai puțin dependentă de turism decât Franța, Italia și Spania.
- Oamenii au învățat treptat să trăiască, să muncească, să producă și să consume în timp de pandemie
Economia germană s-a ”redresat într-o oarecare măsură” în iulie și august, după pierderile substanțiale înregistrate în primăvară, pe fondul măsurilor antidepidemice, explică Albert Braakmann, economist la Oficiul Federal de Statistică.
Tendința ar trebui să continue, deoarece indicatorii economici, cum ar fi comenzile industriale, datele privind deplasarea camioanelor și climatul de afaceri indică o recuperare suplimentară. Albert Braakmann, economist la Oficiul Federal de Statistică:
Creștere economică, în a doua jumătate a anului
Produsul Intern Brut (PIB) german s-a prăbușit cu 9,7 la sută în al doilea trimestru ca urmare a restricțiilor impuse de guvern. Cu toate acestea, specialiștii preconizează o creștere economică în a doua jumătate a anului, așa încât diminuarea PIB-ului pe 2020 să fie de ”numai” 5,8 procente, conform estimărilor Executivului de la Berlin.
Este cel mai puternic declin de după cel de-al Doilea Război Mondial, însă ar fi putut fi mult mai rău. Punctul de referință este anul crizei financiare mondiale 2009, când economia germană s-a prăbușit cu 5,7%.
OECD, organizația celor mai importante țări industriale și emergente cu sediul la Paris, este chiar mai optimistă: aceasta ia în calcul o scădere de numai 5,4 la sută a PIB-ului german, după ce în iunie prognoza era de 6,6 la sută.
Alte țări nu stau la fel de bine. Recesiunea economică preconizată în alte țări industrializate:
- Franța (-9,5 %),
- Italia (-10,5),
- Marea Britanie (-10,1)
- Japonia (-5,8),
- Zona euro (-7,9).
Doar SUA și China se descurcă mai bine în prognoza actuală a OECD. SUA are un minus de 3,8 la sută. Iar China, țara de origine a pandemiei, se preconizează chiar o creștere economică de 1,8 procente în 2020.
”În primăvară, prăbușirea a fost mai puțin severă decât se aștepta inițial, iar recuperarea în vară a fost destul de puternică”, confirmă Nicola Brandt, de la biroul OECD din Berlin.
Perspectivele de afaceri ale companiilor sunt surprinzător de bune, iar comenzile primite cresc din nou. În plus, numărul infecțiilor este mai mic decât în alte părți. Nicola Brandt, OECD:
Drept urmare, măsurile de combatere a coronavirusului nu au fost atât de puternice. ”Aceasta înseamnă că incertitudinea economică nu este la fel de mare ca în alte țări, arată Brandt. ”În plus, Germania este mai puțin dependentă de turism decât Franța, Italia și Spania”.
Cu toate acestea, economistul-șef al OECD, Laurence Boone, subliniază că mai este un drum lung de parcurs până la depăşirea pandemiei: ”Sfârșitul pandemiei nu se arată la orizont, dar clasa politică poate face multe pentru a oferi încredere”.
Încrederea oamenilor în managementul de criză al guvernului și companiilor
Pentru Friedrich Heinemann, de la Centrul pentru Cercetări Economice Europene (ZEW) din Mannheim, încrederea oamenilor în managementul de criză al guvernului și companiilor este o altă explicație pentru robustețea economiei germane: ”Această încredere sporită favorizează respectarea de către populaţie a normelor igienice, ceea ce explică dinamica scăzută de până acum a celui de-al doilea val de infectare în Germania”.
Spre deosebire de Franța, de exemplu, decidenții politici germani au pus un accent mai mare pe autodisciplina oamenilor.
Alt avantaj al Germaniei: a întâmpinat criza cu un buget sănătos.
Gestionarea rațională și bazată pe știință a guvernului, laolaltă cu o administrație publică funcțională și un federalism cu actori activi la nivel local s-a dovedit a fi o binecuvântare.Friedrich Heinemann, de la Centrul pentru Cercetări Economice Europene (ZEW) din Mannheim:
În ciuda pachetului de stimulente economice valorând 130 de miliarde de euro și a altor programe destinate contracarării pandemiei, Germania are încă un buget relativ solid, cu o datorie estimată la aproximativ 80 la sută din PIB.
Franța și Spania vor fi îndatorate cu peste 110% din PIB până la sfârșitul anului 2020. Iar Italia, a cărei economie a fost aruncată înapoi la nivelul de la sfârșitul anilor '90, după ani de stagnare, va avea datorii de peste 150 la sută din PIB până la finele anului 2020.
În plus, în Germania, oamenii au învățat treptat să trăiască, să muncească, să producă și să consume în timp de pandemie: ”Prosperitatea economică generată de masiva ocupare a forței de muncă în ultimii zece ani stabilizează acum cererea, inclusiv pentru bunurile industriale”.
Friedrich Heinemann speră ca într-un an să trăim într-o lume în care, datorită vaccinării, ”coronavirusul să nu mai sperie și să nu mai amenințe economia”.
