De Radu Țuțulan,

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România şi-a luat angajamentul să recicleze mare parte din deşeurile produse. Astfel, mediul înconjurător ar fi mai protejat, iar plasticul, hârtia sau sticla ar fi refolosite. Dar, în prezent, nu se reciclează decât un sfert din cantitatea de deşeuri care ajung pe piaţă. De aceea, Ministerul Mediului a decis, în 2014, să taxeze cu 2 lei/kilogram operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse ambalate şi nu le reciclează. Iar, în prezent, Guvernul vrea să pună taxă pe sticle şi borcane. Mai exact, pentru fiecare produs ambalat în recipient din sticlă achiziţionat, cumpărătorul va plăti, în plus 2 lei. Banii vor fi opriţi sub formă de garanţie şi pot fi returnaţi numai dacă ambalajul din sticlă va fi returnat.

„E o idee foarte bună, numai că trebuie gândită şi reciclarea lor. Noi, ca şi colector. o să încheiem contract cu magazinul, care e obligat să primească marfa înapoi. Dar, trebuie să o ducem mai departe şi ne gândim că o să fie o mare problemă vizavi de colectat şi livrat către reciclatorul final. Nu îţi permiţi să stochezi şi să ţii în depozit cantităţi mari de sticlă”, spune Adrian Chirilă, patronul unei companii care, de la începutul anilor 2000, se ocupă cu reciclarea selectivă şi sortarea deşeurilor din Bucureşti.

Compania pe care o conduce acesta se ocupă cu ridicarea deşeurilor din plastic, hârtie şi sticlă din diferite zone ale Capitalei, pe care le aduce în depozitul amenajat lângă Şoseaua de Centură. Aici, sunt sortate manual pe trei categorii principale: hârtie, plastic şi sticlă. Apoi, sunt compactate şi transformate în cuburi uriaşe, de până la 600 de kilograme. Ele se încarcă în tiruri şi ajung la reciclatorii finali, adică acele companii care, de exemplu, topesc plasticul şi îl transformă în fibră textilă, din care se confecţionează haine.

De ce crede profesorul Beliș că „lipsa autopsiei duce la un diagnostic incert” în cazul morților de COVID-19
Recomandări

De ce crede profesorul Beliș că „lipsa autopsiei duce la un diagnostic incert” în cazul morților de COVID-19

 
După ce sunt selectate, deşeurile sunt compactate în cuburi, care pot să aibă o greutate de până la 600 de kilograme

După ce sunt selectate, deşeurile sunt compactate în cuburi, care pot să aibă o greutate de până la 600 de kilograme

În cazul deşeurilor din sticlă, însă, problema e că nu pot fi compactate, deci e nevoie de un spaţiu mult mai mare de depozitare până când vor fi transportate către reciclatorii finali.

„Zilnic, colectăm 20-25 de tone de deşeuri, pe care le separăm, le compactăm şi livrăm spre reciclatorii finali un tir sau două de deşeuri. Un procent foarte mic din această cantitate e reprezentat de sticlă, pentru că domeniul de colectare a fost uitat mulţi ani de zile. Dar, de un an şi jumătate, s-a pus accent şi pe colectarea sticlei, chiar se face o colectare bună, dar mai sunt şi blocaje la reciclatorii finali. Sunt luni de zile în care sunt blocaţi de volumul de ambalaj de sticlă şi atunci trebuie să ne oprim şi noi din colectarea lor”, explică Adrian Chirilă.

Controverse în cazul asistentei din Botoșani, anunțat ca deces COVID-19, iar apoi scoasă de pe listă. Medic: ”S-a vindecat de coronavirus, dar boala a făcut ravagii în organism”
Recomandări

Controverse în cazul asistentei din Botoșani, anunțat ca deces COVID-19, iar apoi scoasă de pe listă. Medic: ”S-a vindecat de coronavirus, dar boala a făcut ravagii în organism”

 

Astfel, chiar dacă măsura pe care vrea Ministerul Mediului să o ia şi să o perceapă de la populaţie – o taxă de 2 lei pentru fiecare produs din sticlă vândut -, este una care ar putea determina o creştere importantă a procentului de ambajale de acest fel reciclate, companiile care se ocupă de preluarea şi prelucrarea acestor deşeuri nu sunt pregătite, încă.

„Faţă nu o să putem face decât dacă este foarte bine pusă la punct reciclarea lor. Reciclatorii finali, unde ar trebui să ajungă aceste ambalaje, vor fi bine puşi la punct cu depozitele. Anul trecut, a fost un boom la ambalajele de sticlă, se cumpăra undeva la 70 de bani pe kilogram şi se vindea la 1,20 – 1,30 de bani pe kilogram. În timp ce fierul era undeva la 60 de bani pe kilogram”, mai spune patronul firmei de colectare selectivă a deşeurilor.

Conform legii, fiecare agent economic care vine produse ambalate este obligat să recicleze jumătate din ambalaje, în caz contrar, va plăti 2 lei/kilogram de deşeu nerecuperat. Astfel, se apelează la companiile de colectare selectivă a deşeurilor, către care plătesc 40-80 de bani/kilogram de gunoi colectat. La rândul lor, aceste companii vând deşeurile colectate cu până la 1,30 lei firmelor care se ocupă, efectiv, de reciclarea deşeurilor şi le transformă în produse sau ambalaje noi.


Citeşte şi:

REPORTAJ/ A fost abandonat de mama sa într-un orfelinat, dar a ajuns în semifinala Eurovision. Save, portretul unui învingător/FOTO

VIDEO EXCLUSIV/Incursiune într-o lume controversată: am stat o noapte la MISA. Cum trăiesc yoghinii din așezămintele spirituale

VIDEO ,,120 BPM”| Profesorul Vintilă Mihăilescu, despre scandalul din MȚR la proiecția filmului premiat la Cannes: „Act de huliganism, nu de creștinism”

Bill Gates, reacție dură după ce a fost acuzat că știa de coronavirus : „Am făcut o ...
GSP.RO

Bill Gates, reacție dură după ce a fost acuzat că știa de coronavirus : „Am făcut o ...

Horoscop 26 mai 2020. Leii se bucură de compania plăcută a unor apropiați
HOROSCOP

Horoscop 26 mai 2020. Leii se bucură de compania plăcută a unor apropiați