Oamenii se salută între ei, împart pomană cu numele celor plecați la ceruri, aprind tămâie și udă cu apă movilele de pământ. Mai schimbă câte o vorbă despre cele lumești cât timp focurile sunt întețite. Fac asta de foarte multă vreme, așa a fost lăsat din bătrâni.
„În Joia Mare se deschid mormintele”
O bătrânică venită la cimitir trage cu greu un coș cu colaci și mere. A venit cu noaptea-n cap, spune că are mulți morți de pomenit. Așa a fost rostul vieții, ca ea să rămână să-i pomească și să ducă mai departe obiceiurile.
„În Joia Sfântă se deschid mormintele, ușile Iadului și cele ale Raiului, pentru ca spiritele celor morți să poată petrece Sărbătorile Pascale cu cei vii. Se întâmplă asta până la Înălțare, când se întorc de unde au venit!”, explică femeia, trăgându-și sufletul, credința locului.
În timp ce se salută cu alți săteni, veniți și ei să-și facă datoria față de rudele decedate, bătrâna continuă să explice de unde vine acest obicei, de a face focul printre morminte: „Se spune că Joia din Săptămâna Mare este friguroasă, iar focurile făcute au rostul de a-i încălzi pe cei morți, dar au și rol de purificare. Venim cu mare drag, cu ce avem, să le dăm de pomană. După, pe lumină, mergem la Slujbă…” .
Pământul moale și vegetația crescută fac drumul printre morminte anevoios. Piciorul se afundă ușor, iar cei mai mulți dintre cei veniți sunt oameni în vârstă.
„Cu câțiva ani în urmă, de Joia Mare aveai impresia că a luat foc cimitirul, atât de multă lume era. Acum vin din ce în ce mai puțini, mai suntem câțiva bătrâni prin sat care m-ai ținem la acet obicei din străbuni. Ăi mai tineri sunt plecați la muncă, în oraș sau prin străinătate, nu prea mai au rostul tradiției”, mai spune unul dintre sătenii aflați în cimitir.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro