Avocatul Gabriel Biriș a explicat pentru Libertatea toți factorii care pun presiune pe finanțele României și, mai departe, determină coaliția de guvernare să vină cu propuneri privind majorarea unor taxe.
„Disperarea e uriașă. Au în primul rând costurile de finanțare, care sunt uriașe, dobânzile sunt de 9,3%. E huge!”, a declarat acesta, pentru Libertatea.
Conform execuției bugetare publicate de Ministerul Finanțelor, costurile cu dobânzile plătite de stat la împrumuturile sale s-au ridicat la 10,9 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/06/gabriel-biris-1024x682.jpg)
Spre comparație, anul trecut, în același interval, costurile cu dobânzile erau de 7 miliarde de lei.
Avocat, fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor în 2015, Biriș a fost autorul programului de guvernare al PD-L pe vremea când fostul partid al lui Traian Băsescu a ajuns la putere.
Ne-am asumat că scădem deficitul
Următorul motiv este, în viziunea lui Biriș, deficitul bugetar mare. Acesta este diferența între venituri și cheltuieli. România are un buget construit pe un deficit bugetar de 6,24% în acest an, dar trebuie să îl reducă până în 2024 la nivelul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), cât indică reglementările europene.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_28e2deb29f08e74220bc456651432f33.jpg)
Astfel, statul are nevoie de venituri suplimentare pentru a reduce deficitul.
Potrivit lui Biriș, dacă România nu-și îndeplinește angajamentele privind reducerea deficitului se poate ajunge la suspendarea fondurilor europene sau a celor acordate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Plafonări și ajutoare sociale
Un alt motiv pentru care statul are nevoie de bani la buget este pentru susținerea plafonărilor și compensărilor la energie, la care se adaugă ajutoarele sociale promise de Guvern.
„Apoi avem compensări și plafonări la energie, plus programe sociale, care cresc cheltuielile. Au început să rămână în urmă la rambursările de TVA”, spune Biriș.
Furnizorii de energie se plâng că statul rambursează cu întârziere sumele.
Statul a prelungit în primăvară cu un an măsura plafonării și compensării facturilor la curent electric și energie, măsură care are un impact bugetar de 14,5 miliarde de lei.
Concomitent, autoritățile au anunțat și alte măsuri sociale:
– Vouchere de 250 de lei acordate persoanelor cu venituri mici. Acestea se acordă din două în două luni
– Acordarea unui supliment de 700 de lei pentru pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei
– Creșteri de salarii pentru bugetari cu o pătrime din diferența între salariile pe 2022 și 2021, prevăzute în Legea salarizării.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_15063a35feacfcf3c5430d44d66c2225.jpg)
Facilitățile pentru agricultori și industria alimentară
„Apoi, au făcut și prostii”, continuă Biriș, cu referire la o serie de măsuri luate de Guvern.
De la 1 iunie, 300.000 de oameni din agricultură și industria alimentară au primit facilități fiscale.
Expertul spune că măsura este invers față de ce și-a asumat România prin PNRR în fața Comisiei Europene.
„Atunci nu era foame de bani? E o golănie, suntem pe contrasens cu PNRR, unde România și-a asumat eliminarea graduală a facilităților”, punctează Biriș.
Benzinarii independenți, risc de închidere
Nu doar foamea de bani a Guvernului este problematică, spun experții, ci și modul de implementare a măsurilor.
Biriș critică măsura privind compensarea timp de trei luni a prețurilor la carburanți.
Măsura are un impact bugetar de două miliarde de lei, din care jumătate de la stat, iar restul din partea companiilor.
Astfel, 25 de bani reprezintă compensarea pe care o oferă statul, iar alți 25 de bani vor fi oferiți voluntar de companii, la schimb cu o serie de deduceri fiscale.
Biriș spune însă că măsura va duce însă la închiderea benzinăriilor independente, care nu au în spate un grup petrolier mare sau rafinării.
„Benzinăriile independente iau mai scump marfa și o vând mai ieftin. Dar după ce vând, ei devin datori cu TVA la stat. Apoi așteaptă compensarea de la Guvern”, spune avocatul.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1e6891b7ca7bf1f5035e3865043ba5ff.jpg)
Problema este că diferența la TVA datorată este mai mare decât marjele de profit.
Biriș mai subliniază și faptul că furnizorii de energie se plâng că nu-și primesc banii.
Măsură „năucitoare” în imobiliare
Acesta estimează că vor exista însă mari probleme în domeniul imobiliar, în special la impozitarea locuințelor la valoarea de piață.
Impozitarea locuinței la valoarea de piață este năucitoare. Se va trece la grila notarilor, dar ei nu au baze de date, au niște pdf-uri. Ce faci, trimiți 10 milioane de oameni la notar ca să ia o hârtie pentru a-și plăti apoi impozitul pe locuință? Dacă te duci acum la trei notari diferiți, primești trei prețuri diferite pentru aceeași locuință.
Gabriel Biriș, avocat:
Potrivit propunerii, nu va mai exista impozit diferențiat între persoane fizice și persoane juridice, ci în funcție de destinație: rezidențial și nerezidențial.
Impozitul rezidențial va fi între 0,1 și 0,2%, iar cel pe clădirile nerezidențiale, între 1 și 1,3%.
Bența: statul taxează cetățenii activi ca să dea la pasivi
Consultantul fiscal Adrian Bența vede o altă problemă cu noile taxe: ce se face în final cu banii.
„Deficitul este uriaș, nu au suficienți bani. Altă cauză nu a fost niciodată pentru creșterile de taxe. Nu există pur și simplu destui bani și taxezi pe unde apuci. Problema e că stimulezi statul degeaba. Îi taxezi pe cei activi ca să le dai la cei pasivi”, spune Bența, cu trimitere la faptul că banii vor merge în măsuri de protecție socială.

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_55837ef134d5a743e791bdcecadc002a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_62fd36d0d8f7f09453f62cd14b2742e1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_ec8e0a50745dfd66a8a0a8c65bc5d321.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_f71b7464f3b9a66f76db323b2563e883.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_bfa59dcfb71524ddd2a6053964e59ab5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_92faea3500008a52e02173a0ab434287.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_02cd2825a5f27dc7e95e1ef2fc6053af.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_90e0dc84100198a5f4954ea0e989675c.jpg)
Nic12 • 01.07.2022, 08:02
E "huge"? Ăsta nu mai știe româna?
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.