De Valentina Postelnicu,

Curtea Constituţională a României a amânat, pentru 16 ianuarie, pronunţarea unei decizii asupra sesizării preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache spunea că Ministerul Public, prin protocoalele încheiate cu SRI, a readus Justiţia de după 2009 la cea care se înfăptuia în perioada comunistă.

O decizie este aşteptată cu privire la sesizările PNL, USR, ÎCCJ şi a preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea privind declasificarea unor documente.

Şeful statului a sesizat CCR cu privire la această lege, motivând că, „prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ”, contravine unor norme şi principii constituţionale. El a solicitat CCR să constate că legea, care i-a fost transmisă pentru promulgare pe 21 noiembrie, este neconstituţională în ansamblu.

În plus, PNL şi USR au solicitat CCR, în sesizarea de neconstituţionalitate privind OUG 90/2018 referitoare la înfiinţarea Secţiei de investigare a magistraţilor, să înainteze Curţii de Justiţie a UE o serie de întrebări preliminare şi să suspende soluţionarea sesizării până la pronunţarea unei hotărâri preliminare de către CJUE.

Semnatarii sesizării arată că raportul Comisiei Europene în cadrul MCV a impus României opt noi recomandări, între care menţionează suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor Justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă subsecvente, revizuirea legilor Justiţiei, ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum şi de recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO.

Partidul Naţional Liberal a sesizat Curtea Constituţională şi în legătură cu legea de executare a pedepselor privative de libertate, pe motiv că Parlamentul a ignorat o decizie precedentă a CCR care declara actul normativ neconstituţional în integralitatea lui şi nu l-a respins.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, deoarece încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, fiind adoptată cu nerespectarea deciziei nr. 561/2018 a Curţii Constituţionale, se precizează în sesizarea semnată de 60 de parlamentari PNL.

Liberalii arată că legea încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitoare la „caracterul obligatoriu erga omnes al deciziilor CCR, fiind, în integralitatea sa, neconstituţională”.

CCR va mai lua în discuţie sesizările PNL şi USR privind numirea în funcţie a unor membri ai Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară şi să analizeze sesizarea PNL referitoare la Legea privind aprobarea OG 4/2017 pentru modificarea Codului fiscal.

În luna decembrie, PNL a sesizat CCR cu privire la respectivul act normativ care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Codului fiscal, în sensul introducerii salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile de asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate ca bază lunară de calcul la stabilirea acestor contribuţii.

Citeşte şi: Dezbateri aprinse în Parlamentul European, pe tema preşedinţiei României la Consiliul UE. Avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, către Guvernul Dăncilă