„Desi fara picioare, nu vrea sa fie imobilizat la pat”

de crapau pietrele, pana cand un remorcher, un tanc de-al rusilor, l-a dus pana in curtea Sfatului din Urziceni. Timpul petrecut in ger a fost inceputul problemelor pentru prietenul meu, deoarece i-au degerat degetele de la picioare. A fost internat in spital la Braila, Galati si apoi la Tg. Mures. Din acel moment a fost nevoit, din sase in sase luni, sa mearga la recuperare in statiunea Baile Herculane.
in anul 1960, a venit in Medias. Aici s-a angajat la fabrica de gheata, unde a muncit multi ani. Acest loc de munca i-a inrautatit starea sanatatii, deoarece, din cauza frigului si a umezelii, circulatia periferica – in special cea a membrelor inferioare – i s-a diminuat mult. Aceasta a dus la un final dramatic: in august 2001 i-a fost amputat piciorul drept. Dupa trei ani, aceeasi soarta a avu-t-o si piciorul stang.
Pentru multi, o astfel de situatie ar putea fi un final de drum. Prietenul meu e insa un luptator. Chiar si in aceasta situatie, nu se lasa. Desii nu are picioare, refuza sa fie imobilizat la pat. Pentru ca lupta lui sa fie mai usor de suportat, un ajutor din partea celor ce-si pot permite sa o faca ar fi binevenit.
Daca credeti ca acest om poate fi ajutat, va rog sa faceti public cazul prietenului meu Brai Teodor, care ar avea nevoie de un fotoliu electric (motoscuter).
Alexandru Cretu, Medias

Urmărește-ne pe Google News