Ce sunt electroliţii în nutriţie. Cât de sănătoase sunt băuturile cu electroliţi

Ce sunt electroliții

„Electrolit” este termenul pentru mineralele care, odată dizolvate în apă, se descompun în ioni cu sarcină electrică pozitivă (cationi) sau negativă (anioni), care sunt implicați în procesele metabolice ale organismului. În domeniul nutriției, acest termen se referă la mineralele esențiale prezente în sânge, transpirație și urină. Electroliții importanți care se regăsesc în organismul nostru sunt sodiul, potasiul, calciul și clorul.

Corpul unui adult este format în proporție de 60% din apă, ceea ce înseamnă că aproape orice fluid și celulă din organism conține electroliți. Aceștia ajută corpul să regleze reacțiile chimice, să mențină echilibrul fluidelor din interiorul și exteriorul celulelor și multe altele. Corpul uman obține electroliți sau componentele acestora din alimente și băuturi. Rinichii filtrează excesul de electroliți din organism și îl elimină prin urină. De asemenea, electroliții se pierd și prin transpirație.

De ce sunt importanți electroliții

Electroliții sunt esențiali pentru procesele corporale, inclusiv funcționarea corectă a nervilor și mușchilor, menținerea echilibrului acido-bazic și menținerea hidratării. Totodată, influențează și echilibrul acido-bazic al organismului, măsurat prin pH. Această scară arată dacă un lichid este acid, neutru sau bazic.

Un acid are un pH mai mic de 7, o substanță neutră are pH-ul egal cu 7, iar o substanță bazică (alcalină) are un pH mai mare de 7. În mod normal, pH-ul sângelui uman se menține într-un interval strict, între 7,36 și 7,44. Menținerea unui nivel echilibrat al electroliților este vitală pentru sănătate, deoarece atât excesul, cât și deficitul acestora pot afecta funcționarea normală a organismului, potrivit my.clevelandclinic.org.

Ce fac electroliții

Celulele folosesc electroliții pentru a conduce sarcini electrice, mecanismul prin care se contractă mușchii. Aceleași sarcini electrice contribuie și la reacțiile chimice, în special în ceea ce privește hidratarea și echilibrul fluidelor din interiorul și exteriorul celulelor. Principiul fundamental pe care se bazează electroliții constă în faptul că anumite elemente chimice pot deține în mod natural o sarcină electrică pozitivă sau negativă. Așa cum precizam anterior, când sunt dizolvate într-un lichid, acesta poate conduce electricitatea.

Un exemplu elocvent este apa sărată, care conduce cu ușurință electricitatea. Sarea este formată din sodiu (cu sarcină pozitivă) și clor (cu sarcină negativă), iar când sunt combinate, sarcinile lor se anulează reciproc. Dizolvarea sării în apă separă atomii de sodiu de cei de clor, determinându-i să revină la starea lor de sarcini pozitive și, respectiv, negative. Electricitatea circulă între ionii de sodiu și cei de clor, nu prin moleculele de apă, deoarece aceștia au sarcini electrice opuse. La cel mai elementar nivel chimic, electroliții ajută corpul să mențină echilibrul. Întocmai cum electricitatea folosește ionii pentru a circula dintr-un loc în altul în apa sărată, la fel organismul utilizează ionii pentru a transporta compuși chimici în interiorul și în exteriorul celulelor.

Principalele componente ale electroliților

Organismul uman depinde de o serie de electroliți pentru a menține funcționarea normală a celulelor, mușchilor, nervilor și organelor vitale. Printre cei mai importanți se numără sodiul, magneziul, potasiul, calciul, clorurile, fosfații și bicarbonatul, fiecare având roluri esențiale în echilibrul intern al corpului.

Sodiu. Sodiul este cel mai abundent electrolit din organism și contribuie la menținerea echilibrului lichidelor din celule, facilitând totodată absorbția nutrienților. Atât excesul, cât și deficitul de sodiu pot avea consecințe grave, de la confuzie și modificări comportamentale până la convulsii, pierderea controlului muscular sau chiar comă.

Magneziu. Magneziul este indispensabil proceselor prin care celulele transformă nutrienții în energie. Creierul și musculatura depind în mod deosebit de acest mineral. Nivelurile prea ridicate pot afecta ritmul cardiac și respirația, iar în cazuri severe pot provoca stop cardiac. Deficitul se manifestă prin slăbiciune musculară, contracții involuntare și tulburări ale ritmului inimii.

Potasiu. Potasiul lucrează în strânsă legătură cu sodiul pentru a regla activitatea celulară. Acesta este vital pentru buna funcționare a inimii, iar dezechilibrele sale pot deveni rapid periculoase. Excesul poate provoca slăbiciune și aritmii, în timp ce deficitul determină crampe musculare, sete excesivă, amețeli și, în forme severe, degradarea țesutului muscular și tulburări cardiace grave.

Calciu. Calciul este cunoscut pentru rolul său în sănătatea oaselor și a dinților, însă contribuie și la controlul muscular, transmiterea impulsurilor nervoase și reglarea ritmului cardiac. Un exces de calciu poate afecta creierul, rinichii, sistemul digestiv și inima, provocând simptome precum oboseală, constipație, calculi renali sau aritmii. Deficitul se poate manifesta prin confuzie, spasme musculare și dificultăți de vorbire sau respirație.

Cloruri. Clorurile reprezintă al doilea cel mai abundent tip de ioni din organism și contribuie la menținerea echilibrului fluidelor și a pH-ului sanguin. Nivelurile prea ridicate pot duce la acidoză, caracterizată prin greață, oboseală și respirație accelerată, în timp ce deficitul favorizează alcaloza, asociată cu confuzie, aritmii și contracții musculare involuntare.

Fosfați. Fosfații sunt compuși pe bază de fosfor și sunt implicați în metabolismul celular și în structura ADN-ului. Excesul lor este adesea asociat cu scăderea nivelului de calciu, iar deficitul provoacă în principal slăbiciune musculară, putând evolua către convulsii, afectarea inimii și dificultăți respiratorii.

Bicarbonat. Bicarbonatul menține echilibrul acido-bazic din sânge. Un nivel prea scăzut determină acidoză, iar unul prea ridicat provoacă alcaloză. Ambele afecțiuni pot cauza simptome precum oboseală, confuzie, greață, aritmii și tulburări musculare, demonstrând importanța menținerii unui echilibru adecvat al electroliților pentru sănătatea întregului organism.

Cum mențin electroliții funcțiile vitale

Așa cum spuneam, electroliții au un rol vital în funcționarea organismului, fiind implicați în numeroase procese esențiale, iar fără acești compuși încărcați electric, procesele nu ar avea loc, relatează healthline.com. Sistemul nervos se bazează pe electroliți pentru transmiterea impulsurilor electrice între creier și restul corpului. Aceste semnale sunt generate de mișcarea ionilor, în special a sodiului, prin membranele celulelor nervoase. Schimbarea sarcinii electrice determină propagarea impulsului nervos, permițând comunicarea rapidă dintre neuroni și alte celule.

Electroliții sunt indispensabili și pentru funcționarea mușchilor. Calciul contribuie la procesul de contracție musculară, permițând fibrelor musculare să se deplaseze și să genereze forță. Magneziul completează acest mecanism, ajutând mușchii să se relaxeze după contracție și să revină la starea normală. Un alt rol important al electroliților este menținerea echilibrului fluidelor din organism. Sodiul reglează distribuția apei între interiorul și exteriorul celulelor prin procesul de osmoză, prevenind atât deshidratarea, cât și umflarea excesivă a acestora.

Totodată, electroliții contribuie și la menținerea unui pH stabil al sângelui și al mediului intern. Organismul funcționează optim doar într-un interval foarte restrâns al pH-ului, iar dezechilibrele electrolitice pot perturba acest echilibru, afectând sănătatea și funcționarea normală a organelor.

Dezechilibrele electrolitice

În anumite circumstanțe, nivelurile de electroliți din sânge pot deveni prea ridicate sau prea scăzute, generând dezechilibre ce pot avea efecte nocive asupra sănătății și pot fi chiar fatale în cazurile severe. Perturbările electrolitice apar adesea din cauza deshidratării provocate de căldură excesivă, vărsături sau diaree. De aceea, trebuie să acordăm atenție înlocuirii fluidelor pierdute în perioadele de căldură sau de boală.

Anumite afecțiuni pot crește riscul dezechilibrelor electrolitice, cum ar fi malnutriția, bolile renale, tulburările endocrine, afecțiunile gastrointestinale, bolile pulmonare sau problemele cardiace. Un dezechilibru electrolitic ușor nu produce, de obicei, nici un simptom. Totuși, dezechilibrele severe pot cauza oboseală, slăbiciune musculară, greață, cefalee și stare de confuzie. Dacă există suspiciunea unui dezechilibru electrolitic, este recomandat să consulți un medic.

Ce cauzează un dezechilibru electrolitic

Organismul este foarte eficient în menținerea electroliților în cantitățile corecte, rinichii jucând un rol vital în acest sens. Uneori, însă, echilibrul se poate modifica, iar nivelurile de electroliți pot deveni prea ridicate sau prea scăzute, notează bupa.co.uk. Există mai multe cauze posibile, iar una dintre acestea o reprezintă anumite medicamente. De asemenea, nivelurile de electroliți pot fi influențate de anumite afecțiuni subiacente, precum boli renale, insuficiență cardiacă sau diabet.

De asemenea, am văzut că electroliții se pot pierde și prin transpirație. Prin urmare, nivelul electrolitic poate scădea prea mult în cazul unei transpirații excesive, cum se poate întâmpla în timpul unui efort fizic intens sau prelungit. Vărsăturile sau diareea pot determina, la rândul lor, scăderea nivelurilor de electroliți din organism. Când nivelurile de electroliți scad, pot apărea simptome precum slăbiciune și oboseală, crampe musculare, confuzie, stare de greață, bătăi neregulate ale inimii.

În majoritatea cazurilor, organismul menține nivelurile de electroliți sub un control strict, fără a fi necesară suplimentarea lor. Este util să cunoaștem consecințele unui deficit electrolitic pentru a putea acționa în vederea restabilirii echilibrului, inclusiv prin suplimente electrolitice.

Beneficiile băuturilor sportive. Când să le consumi

Chiar dacă electroliții consumați sunt înlocuiți în mod regulat prin alimentație, echilibrul electrolitic poate fi refăcut și prin consumarea unor băuturi sportive ce conțin electroliți. Acestea sunt concepute pentru a reface rapid electroliții pierduți și, implicit, pentru a reechilibra sistemul, în special după o sesiune de antrenament intens.

Multe dintre aceste băuturi conțin 250 de miligrame sau mai mult de sodiu, care este cel mai abundent electrolit din organism. Această cantitate de sodiu este importantă, deoarece reprezintă mai mult de 10% din aportul zilnic de sodiu recomandat în mod obișnuit. Electroliți precum potasiul, magneziul și clorurile apar, de asemenea, frecvent pe etichetele nutriționale și pe listele de ingrediente ale băuturilor sportive.

Însă, experții în nutriție avertizează că nu orice antrenament ar trebui să se încheie cu o băutură ce conține electroliți. Dacă faci mișcare timp de o oră sau mai puțin, la o intensitate moderată și în condiții meteorologice normale, apa este de obicei suficientă pentru rehidratare. Totuși, ar putea fi indicată o băutură sportivă cu electroliți în timpul antrenamentului sau după încheierea lui dacă faci exerciții mai mult de o oră sau la intensitate mare.

Este important de știut că există băuturi speciale cu concentrații mai mari de electroliți dedicate sportivilor de anduranță și ultra-anduranță. De asemenea, aceste băuturi cu conținut ridicat de electroliți sunt recomandate și când afară este foarte cald, ceea ce poate transforma glandele sudoripare în adevărate robinete, sau când transpiri abundent în mod natural.

O băutură sportivă poate fi benefică și atunci când ești bolnav, pentru a menține hidratarea și nivelurile electrolitice la un nivel optim. În caz de boală, se recomandă variante de băuturi fără zahăr sau cu conținut redus de calorii, pentru a limita aportul de zahăr, care poate contracara procesul natural de combatere a infecțiilor.

Vezi şi ce să mănânci înainte și după ce faci exerciții fizice!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE