• Ciprian Teleman, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, propus de USR PLUS, spune că nu e nicio problemă, pentru că „Există un buget micuț numit Soluții care ajută anumite instituții ale statului să-și rezolve, cu cercetare românească, anumite probleme, cele generice. Banii vin tot de la stat, din buget. În loc să vină de la Armată, vin de la noi, nu-i nicio problemă”.
  • În schimb, cercetătorul Octavian Micu, afirmă că „E ca și cum cineva vine la Ministerul Cercetării și îi spune: vreau să faci asta pentru mine, dar pe banii tăi, iar cei din ministerul Cercetării spun: Da, să trăiți”.
  • Cum au ajuns 9 din 12 proiecte la instituțiile militarizate? „Banii se împart după discuții interministeriale în care se decid aceste teme de interes”,  a explicat Adrian Curaj, directorul UEFISCDI.

Vă prezentăm lista proiectelor de cercetare pe care Ministerul Cercetării a anunțat pe 22 iunie că le va finanța cu 70 de milioane de lei. Se așteaptă ca echipele de cercetători, fie din institutele de cercetare, fie din universități sau din alte entități, să vină cu propuneri de rezolvare a temelor. În fiecare an au loc una sau două astfel de competiții.

Lista primei competiții din acest an:

Din 12 proiecte lansate de Ministerul Cercetării, 9 sunt pentru SRI, Armată, SPP, STS și MAI!

1. Transformarea unui volum masiv de date și informații geospațiale în intelligence acționabil – Ministerul Apărării Naţionale – 6 milioane de lei;
2. Dezvoltarea și implementarea unei soluții moderne de înlocuire a sistemelor de propulsie la navele purtătoare de rachete ale Forțelor Navale Române – Forţele Navale Române – 10 milioane de lei;
3. Simulator complex pentru dezvoltarea, testarea și validarea metodelor și mijloacelor de reacție, specifice forțelor de intervenție, în cazul amenințărilor și riscurilor asimetrice care se produc în zone urbane – Ministerul Afacerilor Interne – 15 milioane de lei;
4. Instrumente automate de detecție a comportamentelor anormale în rețelele de calculatoare – Serviciul Român de Informații – două milioane de lei;
5. Identificarea comportamentului neobișnuit al persoanelor în fluxuri video – Serviciul Român de Informații – două milioane de lei;
6. Identificarea persoanelor în fluxuri video, folosind biometria siluetei – Serviciul Român de Informații două milioane de lei;
7. Sistem pentru analiza și evaluarea riscurilor din spațiul extraatmosferic (RoSSA) – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – 6 milioane de lei;
8. Suport pentru sisteme spațiale militare – Ministerul Apărării Naționale – 3 milioane de lei;
9. Realizarea Centrului Național de Referință în domeniul comunicațiilor cuantice Quantec – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – 7,5 milioane de lei;
10. Platformă specializată în identificarea și evaluarea indicilor de alertă timpurie pentru gestionarea situațiilor de criză – Serviciul de Protecție și Pază – 7,5 milioane de lei;
11. Sistem informatic de transcriere în timp real a vorbirii în text pentru limba română și recunoașterea stărilor emoționale în apelurile de urgență 112 – Serviciul de Telecomunicații Speciale – două milioane de lei;
12. Dezvoltarea unui sistem aerian distribuit „data fusion” – „remote sensing” pentru identificare și caracterizare situații de urgență în zone nesegregate – Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării – 7 milioane de lei.

Armata și SRI sunt în frunte, cu câte 3 proiecte fiecare

Lista a rezultat din competiția intitulată Soluții, deschisă de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID). De apelul pentru finanțare s-a ocupat Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).

Dintre cele 12 teme de cercetare, 9 au fost adjudecate de instituțiile de forță, care vor lua 50 de milioane de lei din bugetul de 70 de milioane.

Din banii cercetării vor fi finanțate proiecte pentru:

3 – Armată (Ministerul Apărării Naționale și Forțele Navale Române) 
3 – Serviciul Român de Informații
1 – Ministerul Afacerilor Interne
1 – Serviciul de Pază și Protecție
1 – Serviciul de Telecomunicații Speciale. 

Octavian Micu: „Vreau să faci asta pentru mine” – „Da, să trăiți!”

Instituțiile de forță cer, printre altele, îmbunătățiri la propulsia navelor care poartă rachete, software-uri dedicate identificării persoanelor sau comportamentelor anormale din fluxuri video, un simulator pentru metodele și mijloacele de reacție ale forțelor de intervenție în cazul amenințărilor și riscurilor din orașe. 

Cum văd unii cercetători această linie de finanțare? „Competițiile astea sunt ca și cum cineva vine la Ministerul Cercetării și îi spune: vreau să faci asta pentru mine, dar pe banii tăi, iar cei din Ministerul Cercetării spun: Da, să trăiți”, a spus pentru Libertatea Octavian Micu, cercetător în fizică și autorul blogului d-ale-cercetarii.ro.

Un buget micuț numit Soluții”

Din 12 proiecte lansate de Ministerul Cercetării, 9 sunt pentru SRI, Armată, SPP, STS și MAI!
Ciprian Sergiu Teleman, ministrul cercetării | Foto: Hepta

Ministrul cercetării, Ciprian Teleman, argumentează că banii vin oricum din aceeași pălărie – bugetul statului. Prin urmare, nu contează că sunt din bugetul ministerului său sau din cel al Armatei, în final tot la cercetători ajung. Redăm dialogul cu acesta:

Libertatea: Domnule ministru, de ce trebuie plătite din bugetul Cercetării proiecte de la ministere care au bugete mult mai mari decât cel al cercetării?
Ciprian Teleman:
Statul român alocă o sumă de bani pentru cercetare în general. Ea e sub forma mai multor tipuri de finanțări. De exemplu, unul este finanțarea infrastructurilor tipice pe care le are statul român, apoi este planul național de cercetare, PN3, sub formă de competiții. Sunt competiții pentru tinere echipe de cercetători, sunt competiții pentru postdoctorat, pentru dezvoltare instituțională și pachetele de informații sunt publicate, iar echipele, institutele aplică la ele.

Nu din bugetul Cercetării se dau bani unei anume instituții, ci din bugetul Cercetării, entitățile de cercetare cercetează pentru instituțiile statului român. Deci banii se duc la institute, nu se duc la acele instituții.

Ciprian Teleman, ministrul cercetării:

– Dar beneficiarii sunt acele instituții.
– Da, dar din același buget, bugetul României, nu din alt buget. Că bugetul se duce direct la MApN și MApN contracta de capul lui cercetare sau bugetul a venit la bugetul Cercetării care organizează competițiile, pentru că e autoritatea publică și care trebuie să facă așa ceva, banii respectivi se duc tot la entități de cercetare care sunt acreditate de Ministerul Cercetării.

Pălăria e aceeași, e bugetul public. Banii merg 100% în cercetare. 100%. Banii nu merg la beneficiari, nu merge la acele ministere niciun sfanț, banii ajung la cei care pot livra soluții.

Tot la institutele noastre ajung banii. Ofertanții de proiecte vor fi tot institutele de cercetare sau entitățile private de cercetate. Doar temele sunt propuse de acele ministere.

Directorul spune că ministerele beneficiare ar putea să vină cu bani

Adrian Curaj, director general al UEFISCDI, unitatea executivă care realizează competițiile, crede că ar putea totuși și cei care vin cu temele să dea o parte din bani.

„Viitorul poate să fie și mai frumos atunci când ministerele vor spune așa: uite, noi avem 100 de lei, te rog și tu, Cercetare, pune 100 de lei și hai împreună să-i găsim în piață pe cei care pot găsi soluții la problemele noastre. Dar asta e pentru viitor”, spune liderul unității executive care gestionează proiectele, Adrian Curaj.

Deocamdată, apelul se face de către Ministerul Cercetării și din banii de cercetare-dezvoltare ai României.

Adrian Curaj, directorul UEFISCDI:

Cercetătorii cer transparență

Un cercetător contactat de Libertatea, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a identificat o altă problemă în felul în care s-a făcut apelul de finanțare: absența pachetului de informații. 

Pachetul de informații este, de obicei, în dezbatere publică anterior apelului la celelalte linii de finanțare. Pachetul de informații cuprinde toate datele pe care un aplicant trebuie să le aibă.

„În lipsa unui astfel de pachet de informații clar, a unor detalii clare în privința modului în care se va alege cine este câștigător, ei pot să facă ce vor, pot să dea cu dedicație un proiect de 10 milioane de lei unei instituții prietene sau unei firme prietene”, spune acesta. 

Acest pachet de informații pentru un apel de finanțare în cercetare ar fi ca un fel de caiet de sarcini pentru o licitație publică. Cercetătorul a explicat și ce trebuie să cuprindă un astfel de pachet de informații. „Standardele minime de eligibilitate, care este scopul, care sunt obiectivele, care sunt condițiile principale de participare, care sunt criteriile de eligibilitate, cine poate să participe, proces de evaluare, există o grilă de evaluare. Dacă participă o sută de oameni pentru un singur proiect, știi exact cum vor fi punctați acei oameni”.

În cadrul competiției Soluții este specificat că un candidat primește informațiile necesare după o verificare prealabilă. „Se pun întâi declarații de interes pe call-urile anunțate și după ce vedem eligibilitatea parteneriatelor, toți termenii de referință vor fi anunțați, iar cei care îndeplinesc condițiile de eligibilitate vor putea să vină cu propunerile lor full care vor fi evaluate și dintre ele va fi selectat consorțiul câștigător”, a explicat Adrian Curaj, de la UEFISCDI.

Cum se fac competițiile în SUA

Acest mod de a acorda finanțări, diferit decât pentru alte competiții, este dezaprobat și de cercetătorul Octavian Micu. „Nu există pachete de informații afișate în paginile competițiilor, nu s-au pus în dezbatere publică așa cum s-a făcut anual cu pachetele de informații pentru celelalte competiții, nu știm cum vor fi selectate aplicațiile care să primească finanțarea, pe ce criterii, cum va avea loc evaluarea, de către ce evaluatori, și așa mai departe”.

În felul acesta, în principiu, proiectele se pot da oricui, fără nicio justificare clară care, printre altele, să arate că banii contribuabililor sunt cheltuiți într-un mod cât se poate de eficient.

Octavian Micu, cercetător:

Octavian Micu a spus că în SUA, țară unde de altfel și-a obținut doctoratul, există instituții ale statului, precum Department of Energy sau Department of Defence, care investesc în cercetare din banii lor și fac apeluri de proiecte, iar anunțurile sunt făcute cu transparență maximă.

„Chiar dacă ce rezultă din anumite proiecte nu sunt date publice sau sunt patentate, modul de desfășurare trebuie să fie transparent”, spune Micu.

Trebuie să se știe clar cine vor fi cei care evaluează, nu o să afli detalii ulterior după ce te-au acceptat. Care este filtrul de evaluare în cazul acestui call? Trimiteți voi o scrisoare de intenție și apoi vedem noi dacă vă acceptăm sau nu?

Octavian Micu, cercetător:

Alți cercetători consultați de Libertatea au mai subliniat și că bugetul MCID trebuie să acopere proiecte de cercetare inovativă venite dinspre cercetători, nu de sus în jos. „Dacă cineva face un material care poate folosi pentru veste mai bune pentru soldați, în acel moment, Ministerul Apărării poate veni către acel cercetător și să-l finanțeze”.

Bugetul SRI, mai mare decât bugetul Cercetării

Anul trecut, din aceeași competiție Soluții au fost finanțate mai multe proiecte propuse de Ministerul Sănătății, legate de pandemia de COVID.

Bugetul cercetării românești în 2021 este de 1,92 miliarde de lei.

Bugetul Ministerului Apărării Naționale este de 22,76 miliarde de lei. 

Bugetele celorlalte instituții care au primit proiecte în call-ul de Soluții au fost votate în Parlament, potrivit Europei Libere, în 10 minute și sunt:

  • SRI 2,7 miliarde de lei​;
  • SPP 397 de milioane de lei​;
  • STS 622,1 milioane de lei​.

Citește și:

Bugetul SRI este cu aproape un miliard mai mare față de cel al întregii cercetări românești, dar ia bani și de la Ministerul Cercetării

Cum se împart puținii bani ai cercetării. „Directorii generali din institute stabilesc salariile ca niște patroni”


NOTA REDACȚIEI: Într-o formă anterioară a articolului scria că bugetul Ministerului Cercetării este de 1,393 miliarde de lei. Suma corectă este de 1,9 miliarde, o creștere față de anul precedent. A fost o eroare a redacției Libertatea pentru care vă cerem scuze.

Ce spune despre România un japonez care s-a mutat din 2007 aici. A remarcat un mare defect la români
PARTENERI - GSP.RO
Ce spune despre România un japonez care s-a mutat din 2007 aici. A remarcat un mare defect la români
Carmen Tănase rupe tăcerea despre motivul pentru care refuză testarea și vaccinarea anti-Covid-19: „Niște minciuni care...
Playtech.ro
Carmen Tănase rupe tăcerea despre motivul pentru care refuză testarea și vaccinarea anti-Covid-19: „Niște minciuni care...
Un tată sfâșiat de durere l-ar fi obligat pe pedofilul care i-a abuzat fetița să-și sape singur groapa, apoi l-ar fi ucis, în Rusia
Observatornews.ro
Un tată sfâșiat de durere l-ar fi obligat pe pedofilul care i-a abuzat fetița să-și sape singur groapa, apoi l-ar fi ucis, în Rusia
Horoscop 22 septembrie 2021. Gemenii încep o nouă etapă pentru sfera sentimentală, una luminoasă și frumoasă
HOROSCOP
Horoscop 22 septembrie 2021. Gemenii încep o nouă etapă pentru sfera sentimentală, una luminoasă și frumoasă
Președintele care s-a autoproclamat „cel mai cool dictator din lume” și a adoptat bitcoin ca monedă oficială
Știrileprotv.ro
Președintele care s-a autoproclamat „cel mai cool dictator din lume” și a adoptat bitcoin ca monedă oficială
Inventatorul vaccinului anti-COVID a murit în condiţii misterioase! Descoperire despre vaccin
Telekomsport
Inventatorul vaccinului anti-COVID a murit în condiţii misterioase! Descoperire despre vaccin
Ce trebuie să știi despre programul Act for Good
PUBLICITATE
Ce trebuie să știi despre programul Act for Good