Doi profesori pregătesc de 10 ani elevi fără posibilități să intre la Medicină: „Am fost copii săraci și am vrut să fim doctori, dar nu am reușit”

Fac asta de zece ani și, în acest timp, echipa s-a îmbogățit și cu profesori de fizică și chimie. Cu toții s-au angajat la o misiune pentru țară, având în vedere că, anual, din universitățile de medicină românești ies puțin peste 14 mii de absolvenți, mai puțin de jumătate decât numărul celor care termină o specializare în afaceri, drept sau administrație. România este una dintre țările europene cu cel mai mare deficit de cadre medicale pe cap de locuitor – cu 2,9 medici la mia de locuitori. 

„Am în mine sămânța asta pentru a fi medic”

„Am speranțe foarte mari și cred că este predestinat. Undeva în mine am sămânța asta pentru a fi medic bun și cred că Dumnezeu a făcut să ajung aici”. Olga nu-și mai poate stăpâni lacrimile care i se întâlnesc, coborând pe obraji, cu zâmbetul la care nu vrea să renunțe. Tatăl ei e „piețar” în Iași, vine zilnic din comuna Bălțați, și unul dintre cei mai vechi clienți ai săi i-a povestit despre un program în Iași care pregătește copii din medii defavorizate pentru a putea susține examenul complex de admitere la Facultatea de Medicină. „«Păi și fata mea vrea să dea la medicină», i-a spus tatăl meu, și așa a început totul”, a spus Olga pentru Școala 9.

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Acasă, în Bălțați, era unul dintre capii familiei – al treilea copil din cei zece ai familiei Olaru. Viața nu era neapărat grea, ci frumoasă, explică Olga, însă și-a dat seama că examenul vieții însemna să îndrăznească mai mult. S-a înscris în programul soților Nedea, s-a mutat la Iași ca să poată face pregătiri, a stat în chirie și a început să muncească full-time la McDonalds ca să se poată întreține. „Am spus că am nevoie de profesori, nu pot face altfel.”

„Aveam multe cărți prin casă de anatomie și citeam, îi puneam profesorului întrebări. Tatăl meu a fost profesor de biologie, dar mai mult pe zona plantelor. Profesorul m-a inspirat foarte mult, m-a făcut să îmi placă foarte mult medicina”, povestește Olga, care acum ar putea deveni prima din familia ei care să îmbrace halatul alb.

Am cunoscut-o marți pe tânăra subțire și firavă, emoționată, încercând să-și găsească diploma pe care a primit-o pe scena din sala de ceremonii a Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași. Cu două zile înainte, duminică, susținuse examenul de admitere și cu o zi înainte a aflat că a intrat, dar încă nu apucase să-și îmbrățișeze părinții. Înainte să se gândească dacă să vrea medicină internă sau neurochirurgie, vrea să îi vadă pe ei. „Tatăl meu era foarte entuziasmat, și el, și mama, deși nu erau de față, tot ce voiam era să-i îmbrățișez. Vă spun, cred că pentru mine e predestinat să ajung medic”.

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Înainte de a fi profesori, soții Nedea ar fi vrut să ajungă medici

„Îmi pare foarte rău să spun că în tinerețea mea, dacă aș fi avut un ajutor la fizică, eram cu siguranță astăzi medic. Dar poate nu eram mai bună decât sunt, astăzi, profesor. Uneori trebuie să credem că ne naștem cu un destin”, povestește Nina Nedea, profesor de biologie la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași.

În copilărie, soții Nedea au avut soarta multora dintre copiii pe care îi pregătesc acum. Și-au dorit amândoi să fi ajuns la Facultatea de Medicină, să devină doctori, dar situația materială din familie și lipsa unei pregătiri suplimentare pentru examenul riguros de admitere i-au descurajat. Au devenit profesori, amândoi de biologie, la două colegii mari din Iași – „Mihai Eminescu” și „Costache Negruzzi”.

În urmă cu 10 ani, când admiterea la universitățile de medicină și farmacie se dădea primordial din materia de biologie, s-au gândit la un sistem prin care să poată ajuta copiii din familii fără posibilități. Să realizeze sesiuni speciale de pregătire cu ei, să-i obișnuiască cu materia, să facă aprofundat lucrurile pe care nu le-ar fi putut face acei copii în clasă.

Proiectul lor a obținut finanțare de la Asociația „Alexandru Ioan Cuza” din Iași care continuă și astăzi să susțină financiar proiectul. Unul dintre cei doi fii ai profesorilor Nedea i-a ajutat să găsească o denumire și identitatea vizuală – SAPED – Studii Aprofundate pentru Elevi Defavorizați.

Recomandări

De ce au votat tinerii un extremist. Diana Filimon, cofondatoare Gen, știri: „Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. Copiază modele care au funcționat. Este doar accidental un lider”

S-au gândit și că selecția copiilor să fie făcută prin intermediul altor profesori de biologie. „În primul an am avut 49 de elevi. În primii patru ani în proiect am fost doar eu și soția mea, fiindcă examenul se dădea din materia de biologie, din cinci manuale din cele opt alternative existente”, povestește profesorul Mircea Nedea.

Ulterior, proiectul a crescut odată cu complexitatea examenului, care a impus o a doua disciplină, fie chimie, fie fizică. Doar că lucrurile nu au fost atât de simple precum și-au închipuit la prima ediție, în 2011, soții Nedea. După ce prima generație a susținut examenul, o parte dintre ei au intrat la taxă. O sumă greu de achitat pentru o familie modestă: 8.500 de lei pe an.

Pe vremea respectivă, fiindcă examenul se dădea dintr-o singură materie, indiferent de complexitatea sa, diferența între prima și ultima notă de la buget era uneori doar de câteva zecimi la sute de candidați. Astfel că au căutat finanțare pentru ca în primii ani de studiu să poată susține acei studenți cu plata taxei, care ar fi fost peste puterile familiei.

În anii 80, când cei doi soți ar fi putut să-și încerce norocul la admitere la Medicina din Iași, concurența era de 6,1 candidați. Astăzi sunt 4 candidați pe loc la Medicină Generală și examenul este în continuare unul solicitant. 

Continuarea, în Școala 9. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro