Dosarele Securitatii l-au imbolnavit pe Ticu Dumitrescu

Mastile de protectie si manusile sunt obligatorii pentru cei care deschid dosarele fostei Securitati. In caz contrar persoana care intra in contact cu secretele fostei institutii care a protejat sistemul comunist risca sa se imbolnaveasca. Sunt atacati plamanii si pielea.  Ticu Dumitrescu este pe cale sa-si piarda vocea din cauza acestor dosare, pe care le-a studiat fara protectie timp de 6 ani.

Zi de zi, patruzeci de arhivari ai CNSAS, cu masti pe fata si cu mainile protejate de manusi chirurgicale, pun in ordine mai multi kilometri liniari de dosare ale fostei Securitati. Trebuie sa poarte costumatia de protectie deoarece hartia veche este un obiect otravitor. CNSAS are in subsoluri dosare din anii ’30 pana in 1989, iar pe aceasta hartie au aparut diferite tipuri de bacterii care ataca organismul celui ce intra in contact direct cu ea.

Scoase din depozitele SRI, documentele sunt duse la depozitul Consiliului din Popesti Leordeni, unde sunt luate iar la mana si asezate pentru odihna intr-un fel de dormitor al documentelor.

Nu este o gluma, acestia sunt termeni tehnici. Dosarele fostei Securitati trebuie sa stea la intuneric, in cutii speciale, realizate dintr-un material neutru din punct de vedere organic, pentru a se odihni. Daca sunt supuse mult timp la lumina, adica mai multe zeci de ani, filele cu secrete se streseaza, dupa cum spun specialistii, si la un moment dat mor. Cum arata un dosar decedat? Se transforma in praf si pulbere.

Ucigasii documentelor sunt microorganismele care se dezvolta pe hartie si o consuma. Multe din aceste bacterii sunt foarte periculoase pentru organismul uman si de aceea ori de cate ori intra in subsoluri specialistii CNSAS trebuie sa se echipeze ca si cand ar intra intr-o zona contaminata.

Cele mai periculoase sunt dosarele penale

Din cate spun specialistii, cele mai periculoase, cele mai otravitoare sunt dosarele penale, care au fost tinute de multe ori in spatii umede timp de zeci de ani si sunt infectate cu bacterii. Aceste dosare au fost izolate si au intrat intr-un fel de carantina.

Consiliul are in vedere infiintarea unui laborator special de restaurare, asa cum au toate institutiile de arhivare, care sa se ocupe de revitalizarea acestor documente.

Spor de toxicitate:bani, lapte si sapun

Ca orice institutie de tipul acesta, si noi purtam echipament de protectie si primim un spor salarial de periclitate, plus sapun, pasta de dinti si lapte. Se lucreaza mult la arhiva, se ia dosar cu dosar si fila cu fila, ceea ce este destul de periculos. Perioada de contact direct cu filele otravitoare acopera aproape opt ore pe zi, ceea ce este destul de mult pentru noi. Am avut deja cateva cazuri de imbolnaviri, nu grave, dar au fost. Desigur, le spunem si celor care vin sa-si studieze dosarele ca trebuie sa se protejeze, dar suntem refuzati. Nimeni nu crede ca in scurtul timp in care isi rasfoieste dosarul s-ar putea imbolnavih, ne-a spus istoricul Elena Gherman, consilier si specialist in conservarea hartiei din cadrul CNSAS.

„E un simptom asemanator cu al gripei”

Dupa ce sunt arhivate riguros, dosarele intra pe mana celor noua membri ai Consiliului, cum sunt Corneliu Turianu, Ticu Dumitrescu, Mircea Dinescu etc. Ei stabilesc cine a facut politie politica pe vremea comunismului si cine nu, pe baza informatiilor scrise de ofiterii de securitate la vremea respectiva.

Stiu foarte bine despre ce e vorba, eu am suportat pe propria piele efectele nocive ale acestor documente. Timp de sase ani am studiat fara protectie dosarele. Dupa cum se stie, inainte aveam o voce sonora, puternica. Acum mi-am pierdut timbrul… Aproape ca mi-am pierdut vocea din cauza dosarelor Securitatii. M-am invatat minte si folosesc masca, dar si asa incepe sa ma usture gatul imediat ce intru in contact cu aceste hartii. Ma lasa vocea brusc, nu mai pot sa vorbesc decat foarte greu. E un simptom asemanator cu al gripeih, ne-a spus Ticu Dumitrescu.

„Bolile profesionale sunt cele de piele si de plamani”

Sporurile pentru aceste domenii, respectiv pentru arhivari, bibliotecari, specialisti in conservarea hartiei etc. se dau pentru toxicitatea mediului in care lucreaza. Bolile profesionale specifice sunt cele de piele, din cauza unor bacterii prezente pe hartia invechita, dar si cele de plamani, din cauza unor fungiformi care ataca aparatul respirator.

Tocmai de aceea cei care lucreaza cu aceste dosare trebuie sa poarte elementele vestimentare de protectieh, ne-a spus medicul Cristian Costescu, consilier parlamentar la  Comisia de Sanatate a Camerei Deputatilor.

Urmărește-ne pe Google News