Articol de Sylvia Pfeifer, Jana Tauschinski, Charles Clover (Londra) și relatare suplimentară de Henry Foy la Bruxelles.
Importurile de arme ale națiunilor europene au crescut de peste două ori între 2020 și 2024 comparativ cu cei cinci ani precedenți, pe măsură ce regiunea a răspuns invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, potrivit datelor Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). SUA au furnizat 64% din aceste arme, în creștere de la 52% în perioada 2015-2019.
Mathew George, directorul Programului SIPRI privind transferurile de arme, a declarat că statele au mers mai departe cu deciziile de a cumpăra arme americane, în ciuda apelurilor publice „de a lua măsuri pentru a-și reduce dependența de importurile de arme și de a consolida industria de armament în Europa”.
Cifrele subliniază amploarea provocării cu care se confruntă liderii europeni în încercarea de a-și reduce dependența militară de SUA, în contextul în care președintele Donald Trump a cerut ca Europa să devină mai responsabilă pentru propria securitate. Deși aliații NATO ai continentului au căutat să își consolideze capacitățile naționale de la invazia Rusiei de acum trei ani, revenirea lui Trump la Casa Albă a adăugat un nou impuls.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_74a22cb105b4c46733e301d86e7db1e6.jpg)
Săptămâna trecută, liderii celor 27 de state membre ale UE au aprobat noile inițiative de finanțare a apărării propuse de Bruxelles, inclusiv un instrument care ar oferi capitalelor împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru a le cheltui pe capacitățile militare.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat duminică că dorește să utilizeze împrumuturile pentru a reduce dependența de armele cumpărate în afara blocului comunitar. Ea a declarat că este „foarte important” ca injecția să fie utilizată pentru „cercetare, dezvoltare și locuri de muncă bune aici în Europa”.
Fondul de 150 de miliarde de euro a devenit un nou punct sensibil într-o luptă de lungă durată între Franța și Germania cu privire la campania de reînarmare a continentului și dacă ar trebui să includă țări din afara blocului comunitar. Șefa Comisiei a considerat că este important să fim „inteligenți” și să menținem legături bune cu Norvegia și Regatul Unit. Executivii din industrie s-au alăturat apelurilor conform cărora regiunea trebuie să reducă dependența de furnizorii non-europeni pentru a-și spori reziliența. Există îngrijorări din ce în ce mai mari cu privire la faptul că SUA ar putea decide chiar să refuze sprijinul esențial pentru sisteme de arme-cheie, cum ar fi avionul de luptă avansat F-35.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e8b74422cb320edc98b8c344b8083ea1.jpg)
Pieter Wezeman, cercetător principal la SIPRI, a declarat că, confruntate cu „o Rusie din ce în ce mai beligerantă și cu stresul transatlantic în timpul primei președinții Trump, statele europene ale NATO au luat măsuri pentru a-și salva dependența de importurile de arme și pentru a consolida industria europeană de armament”. Dar el a subliniat, de asemenea, „rădăcinile adânci” ale relației Europei cu Washingtonul în materie de arme, menționând cum capitalele europene ale NATO au „aproape 500 de avioane de luptă și multe alte arme încă comandate de la SUA”.
De-a lungul perioadei postbelice, guvernele europene au cheltuit din belșug pe arme americane scumpe, considerând că acesta este prețul pentru menținerea angajamentului Washingtonului față de securitatea continentului. Władysław Kosiniak-Kamysz, ministrul polonez al apărării, a declarat jurnaliștilor luna trecută: „Europa ar trebui să investească mai mult în securitate pentru a menține prezența americanilor în Europa, și nu pentru a-i înlocui”. El a adăugat că această „politică de asigurare” ar arăta noii administrații că îndeplinește cele două condiții pe care Trump le subliniază frecvent ca fiind quid pro quo pentru sprijinul SUA – cheltuieli mai mari pentru apărare și „relații economice reciproce pentru întreprinderile americane”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_0935b3103799478f2a9b63f80046db3f.jpg)
Analiza anuală a SIPRI privind transferurile globale de arme a subliniat, de asemenea, modul în care SUA și-au consolidat poziția de principal exportator mondial de arme, sporindu-și cota de exporturi de la 35 % la 43% în perioada de cinci ani. Ucraina, între timp, a devenit cel mai mare importator de arme majore din lume în aceeași perioadă, importurile crescând de aproape 100 de ori, în timp ce țara încerca să lupte împotriva forțelor Rusiei. Pentru prima dată în ultimele două decenii, cea mai mare parte a armelor americane a ajuns în Europa, și nu în Orientul Mijlociu, deși Arabia Saudită a fost principalul destinatar al armelor americane.
SUA au rămas furnizorul preferat pentru capacitățile avansate de atac cu rază lungă de acțiune, cum ar fi avioanele de luptă, a precizat SIPRI. Datele au arătat, de asemenea, că primii 10 exportatori de arme din ultimii cinci ani au fost aceiași precum cei din perioada anterioară, dar că Rusia a coborât pe locul al treilea, după Franța, ca urmare a scăderii exporturilor. Italia a sărit de pe locul zece pe locul șase. Exporturile de arme rusești au scăzut cu 64% între 2015 și 2019 și între 2020 și 2024, deoarece războiul din Ucraina a „accelerat” scăderea capacității Moscovei de a exporta armament. Wezeman a declarat că acest lucru se datorează faptului că Rusia trebuie să păstreze mai mult din producția sa internă pentru a o utiliza pe câmpul de luptă, precum și provocării sancțiunilor și presiunii occidentale asupra altor țări de a nu cumpăra de la Moscova.
Conform studiului, două treimi din exporturile de arme rusești s-au îndreptat către India, China și Kazahstan. Importurile de arme ale Chinei au scăzut cu 64% între cele două perioade, țara înlocuind din ce în ce mai mult importurile – în principal din Rusia – cu sisteme de arme proiectate și produse local. Potrivit SIPRI, este probabil ca importurile de arme ale Chinei să continue să scadă pe măsură ce crește capacitatea industriei interne de armament.
© The Financial Times Limited 2025. Toate drepturile rezervate. Conținutul nu poate fi redistribuit, copiat sau modificat în vreun fel. Redacția Libertatea este singura responsabilă pentru furnizarea acestei traduceri, iar Financial Times Limited nu acceptă nicio răspundere pentru acuratețea sau calitatea traducerii.

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_2304f59afab6972edf6c32e0d1649703.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_b24713fd6c72574229e176cb78695b1c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1f4310f46da472ccd7edb6fdd89201ef.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_e419e4442ec073dd6f481d8a1bb1f285.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_4a48deab6507a4b1bb9f9aac1a26f82d.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_8cfd7f0fc83ab1c1b9af426be21f8926.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_a9aad010eb15984a4cfc7fcd3c3e5702.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_95a2aabec3718c9a8a835aae844d9715.jpg)