Dr Diana Păun, Administrația Prezidențială: Sistemul sanitar este subfinanțat. Banii puțini sunt cheltuiți nejudicios
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sistemul medical este subfinanţat, practic cu cel mai mic procent din PIB alocat sănătăţii din rândul statelor membre Uuniunii Europene. Puţinii bani sunt cheltuiţi din păcate nejudicios şi avem încă dificultăţi în atragerea fondurilor europene pe domeniul sănătăţii, a spus consilierul de stat, Diana Loreta Păun la Departamentul de Sănătate Publică din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Potrivit medicului, nevoile de sănătate sunt practic nelimitate, presiunea fiind şi mai mare în contextul îmbătrânirii demografice cu care se confruntă atât ţara noastră cât şi restul ţărilor din Europa, iar resursele sunt întotdeauna limitate.
”Creşterea cheltuielilor publice cu sănătatea până la 7% din PIB, o mai bună colectare şi direcţionare către Ministerul Sănătăţii a banilor proveniţi din taxa pe viciu, dar şi dezvoltarea sistemului de asigurări voluntare de sănătate complementare celor din sistemul public sunt soluţii accesibile României, a adăugat consilierul de stat Diana Păun.
Legat de provocările cu care se confruntă sistemul sanitar din România, consilierul de stat a enumerat: resurse insuficiente, infrastructura deficitară, acces inegal la servicii, dar și exodul personalului medico-sanitar
"Provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate românesc sunt bine cunoscute. Resursele financiare insuficiente stau de fapt la baza celorlalte probleme. Infrastructura medicală deficitară, accesul inegal la servicii, exodul personalului medical şi aşa mai departe. Realitatea este următoarea şi o ştim cu toţii: sistemul medical este subfinanţat, practic cu cel mai mic procent din PIB alocat sănătăţii din rândul statelor membre UE. Puţinii bani sunt cheltuiţi din păcate nejudicios şi avem încă dificultăţi în atragerea fondurilor europene pe domeniul sănătăţii. Soluţiile raportului vizează o mai bună valorificare a celor patru surse de finanţare pe care le ştim: asigurările sociale de sănătate, asigurările voluntare de sănătate, finanţarea guvernamentală şi cheltuielile din buzunar. Spre exemplu, creşterea cheltuielilor publice cu sănătatea până la 7% din PIB, o mai bună colectare şi direcţionare către Ministerul Sănătăţii a banilor proveniţi din taxa pe viciu, dezvoltarea sistemului de asigurări voluntare de sănătate complementare celor din sistemul public sunt soluţii accesibile României", a mai spus consilierul de stat la dezbaterea "Resurse pentru Sănătate", organizată cu prilejul prezentării rezultatelor studiului "Opţiunile pentru finanţarea asistenţei medicale şi a medicamentelor în România".
Potrivit Dianei Păun, practica arată că niciun sistem de sănătate nu este perfect, iar provocarea de a asigura sustenabilitatea unui sistem de sănătate prin alocări eficiente ale resurselor financiare este una comună indiferent că este vorba despre sistemul american, sistemul Bismarck sau sistemul Beveridge.
” Dincolo de oferirea unei viziuni de ansamblu asupra problemelor reale cu care se confruntă sistemul de sănătate din România utilitatea raportului pe care se fundamentează dezbaterile de astăzi constă în soluţiile schiţate. Exemplele de bune practici precum mecanismele de finanţare a medicamentelor inovatoare in Italia, în Spania, în Marea Britanie pot fi preluate şi pot fi adaptate contextului nostru naţional. Practica ne arată de de fapt niciun sistem de sănătate nu este perfect iar provocarea de a asigura sustenabilitatea unui sistem de sănătate prin alocări eficiente ale resurselor financiare este una comună indiferent că vorbim despre sistemul american, de sistemul Bismark de sistemul Beverage”, a continuat consilierul de stat Diana Loreta Păun.
Pentru că Raportul aduce în discuţie Euro Helth Consumer Index pentru anul 2017, medicul a amintit concluzia potrivit căreia sistemul Bismark, după care s-a organizat și sistemul sanitar din România, se dovedeşte a fi mai bun decât cel Beverage cu excepţia unor state cu populaţie mică cum este cazul Islandei, Danemarcei sau Norvegiei în care acest din urmă sistem pare a fi benefic.
”Pe de altă parte sistemul de sănătate american este un exemplu util tocmai pentru că pune un mare accent pe inovare şi pe investiţia în inovare de aici pornind cele mai multe noutăţi în materie de diagnostic şi tratament beneficiază toate statele lumii”, a adfăugat medicul.
