Mergi direct la conținut »
Editorial de Claudiu Săftoiu. Regele Mihai al României – destinul tragic al unui mare român
Ştiri Libertatea > Ştiri > Editorial de Claudiu Săftoiu. Regele Mihai al României – destinul tragic al unui mare român

Editorial de Claudiu Săftoiu. Regele Mihai al României – destinul tragic al unui mare român

Regele Mihai al României a împlinit 96 de ani. Ultimul Rege al României, înscăunat în 1927-1930, înlăturat de la tron de propriul tată și reînscăunat (1940-1947), cel mai în vârstă șef de stat în viață din Europa, copilul frumos cu ochi albaștri de la paradele regale, soldatul semeț al Armatei Țării, pasionatul de automobile și avioane, familistul tragic din exil, omul care a gândit și a sperat mai mult pentru țara lui, decât a putut să o facă, își sărbătorește singur, fără sfânta sa soție, Ana de Bourbon-Parma, apropierea de centenarul vieții. O boală mai grea decât cancerul ce i-a fost depistat în 2016 l-a înfrânt pe Rege: dorința neîmplinită de a izbăvi de rele românii și România.

Rolul Regelui Mihai în istoria României – un punct de referință sensibil

Regele Mihai al României este o figură tragică a istoriei noastre. Responsabilitățile regale, pe care le-a preluat de la vârste neverosimil de mici, au făcut din copilul zglobiu un tânăr taciturn, disciplinat și ascultător, preocupat de aviație și mecanica auto. Conjunctura politică ingrată – dictatura lui Hitler, războiul, răspândirea comunismului în Europa de Est, înțelegerile cinice dintre Marile Puteri, abandonarea României în sfera de influență sovietică, l-au așezat pe tânărul rege în postura învinsului, înainte de a începe lupta cu istoria. Cele două perioade de conducere a țării ca rege, între cele două războaie mondiale, au fost mai degrabă nesatisfăcătoare pentru neexperimentatul în ale politicii, Mihai. A fost nevoit să joace mereu în plan secund, atât datorită tatălui său, Carol I, cât și mareșalului Ion Antonescu. Fără știrea Regelui, acesta din urmă a dus România național-legionară în Pactul Tripartit, alături de Germania hitleristă, pentru ca, ulterior, Regele să organizeze lovitura de stat de la 23 august 1944, să îl aresteze pe mareșal și să reinstaureze Constituția de la 1923. Întârzierea armistițiului de către Uniunea Sovietică a dat rușilor posibilitatea să ocupe întreaga țară, monarhia să fie abolită, iar țara să intre în sfera de influență a Moscovei. Mihai I a fost nevoit să părăsească România, prin abdicare, la 30 decembrie 1947, în urma unui episod sfâșietor, în care a avut de ales între a renunța la tron și uciderea a sute de tineri monarhiști, adunați să îl susțină. Unul dintre oameni publici din România cei mai loiali, care l-a susținut permanent pe Regele Mihai, jurnalistul monarhist Marius Ghilezan, declara că românii ar fi putut face măcar atât, în anii 90: să îl proclame, pentru o zi, din nou Rege pe Mihai, pentru ca monarhia să își dovedească actualitatea și după comunism. Nu a fost posibil. Regele a fost și a rămas un om politic ale cărui decizii au avut efecte teribile pentru țara sa. Circumstanțele complexe în care a acționat rămân un obstacol în înțelegerea deplină a personajului Mihai I. Polarizarea opiniilor despre Regele Mihai arată cât de distorsionat a fost prezentată istoria României generațiilor de români care s-au succedat, după abdicarea din 1947.

Șeful Consiliului județean Brasov, politicianul PNL Veștea, fotografie alături de interlopul urmărit internațional, care își arată mușchii
Recomandări

Șeful Consiliului județean Brasov, politicianul PNL Veștea, fotografie alături de interlopul urmărit internațional, care își arată mușchii

 
Tolo: Cei în fața cărora mă înclin
Recomandări

Tolo: Cei în fața cărora mă înclin

 

Monarhia la români: între idealizare și ridiculizare

În 20 mai 2001, după lungi controverse între Casa Regală și statul român, s-a produs o reconciliere, care a inclus retrocedarea unei părți din averea regală. Zece ani mai târziu, în 25 octombrie 2011, Regele Mihai a susținut un discurs istoric în fața Parlamentului, pentru prima dată de la abdicare. Exemplu de decență și consecvență, susținător al democrației și economiei liberale de piață, Mihai al României  rămâne  un român profund credincios țării sale. Boala și vârsta înaintată nu i-au permis să mai joace decât un rol simbolic în România. Monarhia continuă să fie un episod disputat în percepția publică,  însă personalitatea Regelui Mihai devine din ce în ce mai impresionantă, pe măsură ce anii trec. Trăsăturile de caracter, de om simplu, nesofisticat, creștinismul și umanismul său profunde, dar și viața sa excepțională și tragică, fac din Regele Mihai un exemplu de demnitate în fața destinului care l-a încercat atât de mult.  ”La mulți Ani, Majestate!”

Cazul fetei omorâte. Reţeaua de traficanţi de carne vie demantelată în Elveţia a fost eliberată de magistraţii români. Dosarul e de trei ani la DIICOT!
Recomandări

Cazul fetei omorâte. Reţeaua de traficanţi de carne vie demantelată în Elveţia a fost eliberată de magistraţii români. Dosarul e de trei ani la DIICOT!

 

Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).


Citește și:

Close
Închide
  Close