Efectele alegerii lui Călin Georgescu: izolare internațională, punere în discuție a apartenenței la UE și NATO

Cursa pentru Palatul Cotroceni intră pe ultima sută de metri. În timp ce unele partide se poziționează clar pentru un con didat (PNL, UDMR, SENS, REPER sunt pro-Lasconi, în timp ce POT și AUR pro-Georgescu), altele joacă o carte a așa-zisei neutralități, cum e cazul PSD, care speră să fie ori cu un președinte, ori cu celălalt într-o formula politică aflată la guvernare. 

Cine ar putea limita efectele unor direcții anti-UE și anti-NATO

În acest context, Libertatea a vorbit cu doi specialiști referitor la ceea ce ar putea însemna pentru România, în plan extern și intern, ca în cea mai importantă funcție din stat să fie un politician care își exprimă aprecierea pentru Putin, are un discurs antipartide, împotriva instituțiilor europene și care pune sub semnul întrebării apartenența la NATO. Iar aspectul esențial este cel al limitelor pe care le are din punct de vedere al exercitării mandatului. 

Politologul George Jiglău susține că influența și puterea de care va beneficia Călin Georgescu, dacă va fi președinte, va depinde mult dacă va avea o majoritate parlamentară și un Guvern pe linia sa de gândire sau dacă îi vor fi ostile. 

„Călin Georgescu nu e chiar singur, după cum se vede bine zilele acestea și uitându-ne în retrospectivă, după ce s-a ridicat vălul în seara primului tur. În Parlament nu știu câtă capacitate de limitare a consecințelor acțiunilor lui Georgescu va exista, în condițiile în care o treime (n.r.- adică AUR, SOS și POT) va fi din susținători de-ai lui. Plus că la cum arată lucrurile cheia viitoarei majorități este PSD, unde am văzut zilele acestea că există disponibilitate la ideile domnului Georgescu. Deci nu m-aș baza pe Parlament și nici pe un viitor Guvern dacă va fi în oglindă cu majoritatea parlamentară”, a punctat Jiglău, lector universitar la UBB.

Politologul vorbește și de problematica oportunismului politic, în funcție de cine e președintele. „La nivel intern instituțiile care ar trebui în logica aceasta de împărțire a Puterii să țină piept unor astfel de tendințe aderă din ce în ce mai mult ele însele la genul acesta de comportament și de idei, pentru că poate fi o chestiune de oportunism politic sau poate fi la modul foarte sincer asumat în direcția aceasta iliberală, în condițiile în care la nivelul societății, al alegătorilor, mulți îmbrățișează cu entuziasm ideile acestea sau alții care spun că nu sunt așa de grave neapărat. Așa că preferă varianta aceasta (n.r. – pro-Georgescu) sau să se abțină decât să fie asociați zilele acestea cu o variantă progresistă, mai liberală sau chiar extrem progresistă. Preferă discursul  «calm și așezat al profesorului Georgescu »”, care nu e discurs respins vehement, dacă nu e chiar îmbrățișat”, a completat George Jiglău.

Posibila cale spre ROEXIT

Și mai problematice sunt aspectele de politică externă. „Legat de ce poate face el ca președinte, dacă ar ajunge, nu neapărat în raport cu NATO, dar în raport cu UE la un eventual referendum vreodată, vedem că la nivelul populației este o parte care rezonează cu ideile lui Georgescu. Este acel narativ anti-UE. Nu știm câți la sută din cei care au votat sau vor vota aderă la ideea că UE nu ne ajută la nimic, dar există cu siguranță. Dacă s-ar ajunge la referendum nu m-aș baza foarte mult că populația ar respinge categoric ieșirea României din UE, chiar dacă și zilele acestea sondajele ne-au arătat că suntem favorabili la ideea de UE. Dacă s-a întâmplat în Marea Britanie (n.r. – referendum pentru ieșirea din UE) nu văd de ce nu s-ar întâmpla și la noi sau în altă parte”, a declarat pentru Libertatea George Jiglău.

„Și nu e vorba doar de ieșire propriu-zisă. Au mai fost de-a lungul anilor referendumuri în țări mult mai mature din punct de vedere democratic decât România, când se vota la referendum diferite tratate europene: tratatul de la Nisa, respins în Irlanda, a fost tratatul pentru Constituția europeană care a fost respins în Olanda, în Franța, iar în final a picat de tot. Deci, UE în forma aceasta mai aprofundată, cu nivel mai ridicat de integrare, a mai fost pe buletine la vot și societăți mai mature din punct de vedere democratic au respins-o. Prin urmare în calitate de deținător al atribuțiilor principale în ceea ce privește politica de securitate și politica externă, domnul Georgescu, ca președinte, poate face destule și poate avea destul de multe consecințe”, a completat politologul.

De altfel, concluzia politologului George Jiglău este că probabil România va intra în zona statelor care se vor îndepărta de cele care sprijină Ucraina sau poziționări-cheie la nivel european: „Părerea mea personală e că el mai degrabă ar merge spre un comportament pe care îl are Viktor Orban sau pe care îl are președintele Slovaciei. Sau, mai nou, cum îl au Statele Unite cu Donald Trump de tipul: „hai să nu ne băgăm noi în altele, să ne vedem de interesele noastre, identitatea noastră, aderăm la anumite cluburi internaționale care servesc intereselor țării, dar care sunt stabilite de el (n.r. – de Călin Georgescu în cazul în care e președinte) și prietenii din Parlament, hai să nu mai ajutăm așa de mult Ucraina că nu e în interesul nostru”. Așadar, acest tip de comportament care apare în tot mai multe țări din occident. Acest tip de comportament se înmulțește și nu ne putem baza pe capacitatea altor instituții la nivel intern să-i țină piept. Nu sunt optimist că ar exista un soi de checks and balances în România, care să-i țină piept lui Georgescu și să funcționeze. Depinde cum va juca și PSD și dacă va constata că e benefic pentru ei să joace pro-Georgescu”.

Fost ministru de externe: Problema domnului Georgescu este natura relațiilor cu Rusia

Libertatea a discutat și cu un fost ministru de externe despre reverberațiile unui posibil mandat de președinte al lui Georgescu. „Simpla apariție a lui în cursa prezidențială a dus la ironiile lui Vladimir Putin la adresa României, la tot felul de postări ale lui Dughin. Sunt strict legate de erupția domnului Georgescu în politica românească. E un început lămuritor. Pentru că principala problemă care-l privește este natura relațiilor pe care o are cu Rusia sau a convingerilor lui despre Rusia”, subliniază, din start, Adrian Cioroianu.

Fostul șef al diplomației precizează că pericolul ieșirii din NATO nu există, dat fiind că procesul e mult mai complex și de durată, însă semnalul este unul clar de neîncredere în Alianță. „El, în eventualitatea în care devine președinte, nu poate determina ieșirea din UE sau din NATO. Lucrurile sunt mult mai complicate. Simpla punere în discuție a unui program strategic al României, că nu e un program pe cinci ani, ci un program lung, e toxică pentru societatea românească”, arată Adrian Cioroianu. 

De altfel, fostul ministru de externe este de părere că o parte din afirmațiile lui Georgescu sunt de așa natură încât să frapeze și să distragă atenția de un program prezidențial concret. „Toate aceste declarații referitoare la Ierusalim și mutarea ambasadei, eu cred că sunt făcute pentru distragerea atenției. Așa a fost și era președintelui de partid Dragnea. Când nu ai soluții la probleme de ordin intern, vii cu idei care mută discuția, atenția, în altă parte. Eu cred că un om responsabil e mai atent să răspundă priorităților puse de oameni, nu să vină cu idei de mutare a ambasadei de la Ierusalim la Tel Aviv”, completează Cioroianu.

Fără influență și fără dat socoteală pentru discuțiile la nivelul UE

Cioroianu susține că România va pierde din influență dacă liderul țării se duce într-o zonă a personajelor politice bizare. „E limpede că va fi încadrat de la început în familia bizarilor din politica europeană. Au mai fost în diverse țări astfel de personaje. Cum sunt declarațiile de-a lungul timpului ale președintelui Cehiei, cele ale liderului maghiar. Nu e un fulger picat din senin. Problema e că dânsul nici nu are un partid sau are și nu știm noi deocamdată și spre ce familie politică europeană”, a completat Cioroianu care a amintit că familia politică din care face parte AUR a sprijinit la nivel european Ucraina, deși personal eurodeputații Alianței nu au votat pro-Ucraina.

Nu în ultimul rând, Cioroianu a subliniat că la ședințele de Consiliu European Călin Georgescu s-ar duce și ar spune ce ar vrea, pentru că acolo nu e un control, dat fiind că acesta ar fi reprezentantul la întâlnirile cu șefii de stat și de guvern din UE. 

Fotografii colaj: Profimedia, Hepta

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro