El face măşti pentru Carnavalul de la Veneţia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
"Colombina", "bauta", "arlechino", "volto", "pulcinella" şi alte zeci de modele de măşti veneţiene sunt realizate într-un atelier din Buzău. Dorin Georgescu, cel care conduce operaţiunile de "naştere" a acestora, este printre puţinii români care, de cinci ani încoace, fac astfel de măşti pentru faimosul Carnaval de la Veneţia.
Acum cinci ani, buzoianul Dorin Georgescu părea să nu mai găsească vreo ieşire din situaţia în care se afla. Spirit liber, autodidact în pictură, sculptură, grafică, croitorie şi imprimerie textilă, deţinea, încă din 1984, autorizaţie de particular. Dar câteva iniţiative fără noroc îl aduseseră la faliment, pierzându-şi inclusiv apartamentul pe care-l pusese gaj pentru un credit.
Afacerea a pornit de la un Oltcit
Am avut, brusc, revelaţia că trebuie să iau, cumva, legătura cu străinătatea. Nu mai aveam decât un Oltcit care nu valora pe piaţă mai mult de 5 milioane de lei (lei vechi - n.r.), dar în care mai investisem vreo 20 de milioane. Şi l-am schimbat, fără ezitare, pe un calculator. Apoi, cu ajutorul Internetului, i-am găsit pe italienii care au avut curajul să investească în România într-o astfel de afacere, îmi spune bărbatul de 52 de ani. Acum, conduce o echipă de 15 femei pricepute, cărora le ghidează paşii în realizarea de măşti veneţiene. Sute şi sute de măşti lunar, pe care le expediază periodic în Italia. De cinci ani, măştile făcute aici, în Buzău, dau culoare celebrului Carnaval de la Veneţia, dar ele sunt exportate în toată lumea, din SUA în Japonia. Încăperile firmei sunt pline de măşti, iar Dorin Georgescu ştie povestea fiecăreia. «Colombinele» şi «bauta», numite şi «Casanova», sunt cele mai vechi tipuri de măşti, datând de la începuturile carnavalului, de acum o mie de ani.
Se vând cu preţuri între 20 şi 150 €
În mare, procesul de producţie începe prin lipirea, într-o matriţă de mască, a mai multor straturi de hârtie, umezită iniţial. Aceasta, după uscare, capătă consistenţa acelui carton dur, ca un placaj. Adezivul este, ca pe vremea bunicii, făina muiată în apă.
Urmează apoi alte etape ale producţiei, de la configurarea măştii şi obţinerea ei în stare brută, la aplicarea straturilor de vopsea lavabilă, de la decuparea ochilor, a gurii şi nasului, acolo unde este cazul, până la decorarea ei cu picturi sau decorări în relief, din stuc, cu şnururi, ştrasuri, imitaţii de pietre preţioase, sclipici, foiţe de aur, pene de struţ sau de cocoş. Toate măştile sunt supuse, la final, unei operaţii de învechire, cu bitum de Iudeea, o soluţie ce le conferă "patina" timpului. O mască se vinde cu preţuri cuprinse între 20 şi 150 de euro.
