Singura soluție pentru liniștea Lumii: consolidarea păcii dintre Cambodgia și Armenia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Astăzi ar trebui să înceapă, la Islamabad, o nouă rundă de negocieri între Statele Unite și Iran, după cea eșuată în urmă cu opt zile. Miercuri, 22 aprilie, expiră acordul de încetare a focului. Sâmbătă însă Iranul a blocat din nou Strâmtoarea Ormuz, motivând că SUA au încălcat înțelegerile și continuă blocada vizând transportul maritim și porturile Republicii Islamice.
Liderii actuali ai dictaturii militare iraniene nu sunt mai puțin radicali decât predecesorii lor, „eliminați” (blând eufemism pentru termenul consacrat, acela de „asasinat extrajudiciar”) de serviciile speciale lui Netanyahu. Donald J. Trump are momente când ar vrea să ne convingă de contrariu. De pildă, atunci când fantazează că a impus la conducerea Iranului o garnitură de inși de toată isprava, cu care se poate discuta frumos. De remarcat și episoadele (tot mai dese) de hipergrafie („nevoia compulsivă, intensă și irezistibilă de a scrie”), în care îi etichetează pe conducătorii Gărzilor Revoluționare drept „crazy bastards”, „stupid”, „lunatics”. Când se ițește și nevoia irezistibilă a autointitulatului „geniu foarte stabil” de a vorbi, lucrurile o iau complet razna. Inamicul ar trebui să fie prost făcut grămadă sau nebun de legat să nu profite de atare oscilații. Așa s-a întâmplat în weekendul care tocmai a trecut.
Acțiunea Iranului în Ormuz a venit după ce, spre sfârșitul zilei de vineri, 17 aprilie, președintele american a înșirat vorbe, întărite grafic de o postare pe Truth Social. Acestea i-au permis lui Mohammad Bagher Ghalibaf - negociator-șef al echipei iraniene prezente la Islamabad în 12 aprilie, personaj cu o inteligență și o experiență de temut - să identifice în acele comunicări trumpiene un record de șapte afirmații false, debitate senin într-o singură oră. Două dintre acestea au legătură cu decizia actualei dictaturi militare a Iranulului de a schimba tactic macazul. Prima inexactitate: „Iranul a fost de acord să nu mai închidă niciodată Strâmtoarea Ormuz. Nu va mai fi folosită ca armă împotriva Lumii!”. Emitentul ei scăpa din vedere că înțelegerea ce făcuse posibil acordul de încetare a focului punea redeschiderea strâmtorii în ecuație cu ridicarea blocadei americane. A doua afirmație periculos de pripită a fost cea referitoare la „praful nuclear” (cum l-a numit), adică la cele 450 de kilograme de uraniu îmbogățit 60 la sută, care - potrivit președintelui Trump - ar urma să fie transferate „foarte curând” în SUA. Nici vorbă să se fi agreat o asemenea mișcare!
Așa se face că Iranul își joacă singurul atu, punând pistolul la tâmpla Orientului Mijlociu și a întregului mapamond: închide selectiv Strâmtoarea Ormuz și, ca să-și scoată din pagubele de război, declară oficial că pune taxe de tranzit (ilegale, dacă ar fi să respecte dreptul mărilor, însă astăzi nimeni nu mai pare să se împiedice de legislația internațională).
După atâtea victorii asupra Iranului în ultimele cincizeci și una de zile, fiecare „istorică și decisivă”, s-a ajuns la un nou impas. Trump își trimite echipa condusă de vicepreședintele J.D. Vance la Islamabad, deși a ezitat în privința lui Vance, părându-i-se probabil că Steve Witkoff și Jared Kushner, prietenul și ginerele, cei doi cunoscuți întreprinzători, se pot descurca și singuri. POTUS le-a pus în cârcă o solidă bază de negociere: „Oferim un ACORD foarte corect și rezonabil și sper că îl vor accepta, pentru că, dacă nu o fac, Statele Unite vor distruge fiecare centrală electrică și fiecare pod din Iran”. Amenințarea cu centralele electrice și podurile am mai auzit-o. Experții l-au avertizat (dacă a avut stare să îi asculte) că măsurile de retorsiune ale Iranului vor veni „în oglindă”, cum s-a întâmplat și până acum, lansând atacuri devastatoare asupra facilităților similare ale țărilor din Orientul Mijlociu aliate Statelor Unite. În aceeași postare, @realDonaldTrump își face din nou iluzii scriind apăsat: „Vor ceda rapid, vor ceda ușor”. (La ora când scriu, după miezul nopții, Iranul n-a confirmat încă trimiterea delegației de negociatori la Islamabad, condiționând prezența acesteia cu ridicarea blocadei americane asupra Strâmtorii Ormuz, conform înțelegerii din 12 aprilie).
Se conturează o singură soluție pentru ca regiunea și Lumea să n-o ia razna de tot: transferul elegant al puterii către vicepreședinte, prevăzut la nevoie de Constituția SUA. Toată suflarea umanității se va liniști iar neuitatul Donald J. Trump se va putea ocupa pe-ndelete de consolidarea păcii dintre Cambodgia și Armenia, pe care a înșirat-o cu mândrie printre cele 10 magice păci înfăptuite personal.
Prepurgel 20.04.2026, 20:21
Orice negociere este... falsa,fara participarea Israelului!Trump este doar un„steve witkoff”!