Epopeea Palas Iași, o copie la indigo a loviturii imobiliare pregătite de Grupul Iulius la Romexpo. Teren gratis, contract opac, multe procese și grosul din profit
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ce la Iași a construit un ansamblu imobiliar pe un teren de 12 hectare primit cadou din partea Primăriei în 2004, omul de afaceri Iulian Dascălu vrea să ridice și în București un proiect similar, în apropiere de Romexpo, pe un teren care este evaluat la peste 300 de milioane de euro. Cele două cazuri par trase la indigo: au la bază o asociere opacă public-privat și controverse cu alți jucători pe piața imobiliară. Scandal sau nu, ieșenii au adoptat proiectul Palas.
Cuprins:
- Cele 12 hectare din centrul orașului, cedate de Primăria Iași
- Bătaia pe spațiul din jurul Palatului Culturii
- Zeci de procese în instanță, dar lucrările au continuat
- Primăria s-a luptat în instanță să-i dea terenul lui Dascălu
- Ancheta de trei ani a DNA la Primăria Iași pe proiectul Palas
- Și Primăria a ajuns în instanță cu Iulius Group
- Firmele din spatele Palas, obligate să plătescă 3,65 de milioane de lei Primăriei
- În ciuda scandalurilor, complexul are o importanță socială ridicată
Un teren pus la dispoziție de o autoritate publică și un contract pus la adăpost de clauze de confidențialitate, care îi conferă proprietate deplină asupra imobilelor, dar și grosul beneficiilor.
Această rețetă simplă pare să fi fost cheia succesului înregistrat de Grupul Iulius cu proiectul Palas la Iași. Aceeași strategie s-a pus acum în mișcare și la București, unde sunt vânate 46 de hectare din zona de nord a Capitalei.
Libertatea a scris recent că există o solicitare transmisă autorităților române de către Comisia Europeană cu privire la verificarea legii prin care terenurile din jurul Romexpo au fost cedate Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).
În 2017, aceasta a încheiat un proiect cu compania Iulius Group din Iași pentru a realiza unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare din România - în valoare de 2,87 de miliarde de euro.
- Fondul imobiliar NEPI s-a plâns la Bruxelles că Iulius Group primește indirect terenuri evaluate la 300 de milioane de euro într-una din cele mai râvnite zone ale Capitalei.
- Grupul Iulius spune că nu are nicio implicare în demersul legislativ prin care statul a trecut gratuit terenurile din proprietatea sa către Camera de Comerț.
- Omul de afaceri ieșean Iulian Dascălu, cel care se află în spatele companiei Iulius, nu este la primul proiect imobiliar controversat.
- Ansamblul Palas, construit în Iași, aparține tot de Iulius Group. Proiectul a trecut printr-un tăvălug de procese și contestări publice, ca să ajungă astăzi “inima orașului”.
Cele 12 hectare din centrul orașului, cedate de Primăria Iași
În 2004 - 2005, Consiliul Local de la vremea respectivă, condus de o majoritate PSD, sub primarul Gheorghe Nichita, vota o asociere în participațiune între IULIUS Group și Primăria Municipiului Iași.
În urma acestei asocieri, compania ieșeanului Iulian Dascălu primea 12 hectare în spatele Palatului Culturii din Iași, pe care dorea să amenajeze Ansamblul Madison, redenumit ulterior Palas.
Terenul a fost evaluat de primărie, în urma unor expertize, la aproximativ 43 de milioane de euro.
Era primul proiect mixt din România: birouri de închiriat în turnurile care străjuiesc intrarea în ansamblu, un hotel de patru stele, cel mai mare mall din Iași, un spațiu verde pentru petrecerea timpului liber, cu carusel vara și patinoar iarna.
Acesta a fost finalizat în 2012.
Bătaia pe spațiul din jurul Palatului Culturii
Dar greutatea proiectului propus de Iulian Dascălu era asocierea cu Palatul Culturii - una dintre cele mai impunătoare clădiri de felul său din țară. Cele 12 hectare din spatele său erau un spațiu verde neexploatat integral de Primărie, existând aici un patinoar funcțional, fostul ștrand municipal și un cinematograf tip grădină de vară.
Discuțiile au trenat asupra Palatului Culturii, care se afla, la vremea aceea, într-o avansată stare de degradare, existând riscul ca la un cutremur major să se dărâme. Dar cu finanțare națională, lucrările la acesta au început în 2008 și s-au finalizat în 2016.
Însă în 2012, odată cu inaugurarea Palas, partea din spate a Palatului, care dă înspre complex, era parțial finalizată și renovată la exterior, cu o parte dintre schele încă vizibile.
Zeci de procese în instanță, dar lucrările au continuat
La fel ca în cazul ansamblului de la Romexpo, unde grupul NEPI reclamă un ajutor de stat pentru Iulius Group, la Iași concurenții au contestat proiectul Palas în instanță.
Firmele omului de afaceri ieșean Dănuț Prisecariu au depus o plângere prin care au denunțat asocierea între primărie și grupul Iulius. Curtea de Apel de la Oradea le-a dat dreptate și a anulat hotărârea prin care Consiliul Local Iași a trecut terenul de aproape 12 hectare din domeniul public local în cel privat.
Sentința din 2010 a fost văzută ca un șoc în lumea de afaceri din Iași, întrucât complexul care urma să fie inaugurat în 2012 era în stadiu avansat de construcție. De altfel, deși au existat mai multe sentințe în mai multe procese, atât în favoarea, cât și împotriva proiectului, lucrările nu au fost sistate niciodată.
Primăria s-a luptat în instanță să-i dea terenul lui Dascălu
Municipalitatea de atunci, condusă de Gheorghe Nichita, s-a lansat într-o serie de acuzații de presiuni asupra justiției și a depus recurs, respins însă de Curtea de Apel București, cu o decizie irevocabilă.
“Este o crimă să oprești lucrările la Palas”, declara, în 2012, Gheorghe Nichita, primarul Iașiului, citat de presa locală.
La vremea respectivă, oficialii companiei au declarat că decizia instanțelor nu modifică finalizarea ansamblului Palas, ci doar necesită o nouă formă de a intra în legalitate.
Fapt care s-a întâmplat la începutul anului 2012, când Consiliul Local a dat o nouă hotărâre pentru restabilirea cadrului legal. Așa că au trecut iarăși ansamblul din domeniul public în domeniul privat. În același an, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat definitiv decizia Curții de Apel Oradea.
Și terenul de la Romexpo se află în centrul unui scandal public, după ce <a href="https://www.libertatea.ro/stiri/miza-de-400-de-milioane-de-euro-un-fond-imobiliar-vrea-sa-cumpere-terenul-de-la-romexpo-pe-care-parlamentul-l-a-dat-gratis-camerei-de-comert-3112574">Parlamentul a decis</a> trecerea a 46 de hectare în proprietatea Camerei de Comerț. Valoarea estimată a terenului este de peste 300 de milioane de euro.
Ancheta de trei ani a DNA la Primăria Iași pe proiectul Palas
La scurt timp după începerea lucrărilor, în 2007, Primăria Iași a fost vizată de o anchetă penală a DNA pe subiectul Palas care a durat până în 2010.
Gheorghe Nichita și șase consilieri și angajați ai primăriei au fost cercetați pentru tentativă de abuz în serviciu și audiați timp de doi ani cu privire la felul în care terenul a ajuns să fie cedat, prin asociațiune (și, implicit, fără licitație) unui operator privat.
Pe acest subiect, de altfel, a fost trimis la Iași și Corpul de Control al Guvernului, pentru a verifica legalitatea și validitatea unor documente.
Și Primăria a ajuns în instanță cu Iulius Group
Dar proiectul Palas a născut o dispută și între Primărie și Iulius Group care s-a mutat în instanță - unde s-a judecat până de curând.
Deși datele financiare s-au schimbat în mai multe rânduri, investiția totală a Iulius Group a ajuns, până la momentul inaugurării, la 310 milioane de euro, în timp ce ultimele date făcute publice din contractul de asociere, la nivelul anului 2010, arătau că Primăria urma să încaseze 21% din profitul realizat, dar nu mai puțin de 430.000 de euro, conform informațiilor publicate în “Ziarul de Iași”.
Însă cele două părți nu s-au înțeles exact cum anume și de când trebuiau plătite aceste participațiuni. Astfel că, în 2010, se acumulase o datorie de circa 1,3 milioane de euro, câte 430.000 de euro în fiecare an de la debutul lucrărilor în 2007, în baza căreia Primăria Iași a vrut să execute în instanță IULIUS Group.
<strong>Municipalitatea a spus că perioada de grație de 36 de luni din contract însemna o amânare a plății, în timp ce compania a interpretat-o ca o scutire a plății. </strong>
Informațiile publice existente pe acest subiect au fost însă extrem de rare încă din primii ani după anunțarea proiectului. Prevalându-se de prevederile privind confidențialitatea unui astfel de acord de parteneriat între o instituție publică și una privată, nu am aflat din contract decât condițiile în care îi este cedat contractul firmei ieșene: acea redevență anuală de 430.000 de euro pe an sau 21% din profitul încasat.
Autoritățile locale nu au explicat în niciun moment dacă au un cuvânt de spus în felul în care se dezvoltă complexul la Iași sau dacă în documentele care certifică asocierea au cedat aceste drepturi. S-a insistat doar pe beneficiile investiției de la Palas, cel mai mult pe venirea în capitala Moldovei a câtorva zeci de angajatori cu nume mari, precum Bitdefender sau Amazon, care au deschis drumul Iașiului către dezvoltarea pieței IT.
Firmele din spatele Palas, obligate să plătescă 3,65 de milioane de lei Primăriei
Nu a fost clar nici ce s-a întâmplat cu restanțele acumulate de Palas până în 2010, de 1,3 milioane de euro, pentru care Primăria voia să le dea în judecată. Fiindcă, potrivit legii, există două tipuri de venituri pe care Municipalitatea le încasează de la astfel de investitori: acea redevență anuală și impozitul pe clădiri și pe terenuri.
Sursele Libertatea au explicat că cele două părți s-au înțeles pentru suma de 1,3 milioane de euro fără a aștepta ca instanța să tranșeze decizia, dar descoperirea unor diferențe între sumele datorate și cele încasate au determinat Primăria să deschisă un nou proces în 2015.
Conform portalului instanțelor, Consiliul Local Iași și Municipiul Iași, reprezentat de primar, au chemat în judecată toate firmele ce administrează ansamblul Palas - SC Palas Holding SRL și încă cinci firme cu o denumire similară, pentru a plăti penalități la întârziere “pentru neplata sumei minime garantate”.
Toate cele trei instanțe, Tribunalul Iași, Curtea de Apel Iași și Înalta Curte de Casație și Justiție, au concluzionat că cele șase companii trebuie să plătească suma de 3,65 de milioane de lei, reprezentând “penalități de întârziere aferente anilor 2010 parțial, 2011, 2012, 2013 și 2014, calculate la data plății debitului principal, datorate pentru neplata la termen a sumei minime garantate”.
Ultima decizie, a ÎCCJ, a fost pronunțată în august 2020. La solicitarea Libertatea, Primăria Municipiului Iași nu a dorit să facă precizări suplimentare pe subiect.
În ciuda scandalurilor, complexul are o importanță socială ridicată
La 8 ani de la momentul inaugurării însă, multe dintre evenimentele învolburate din timpul ridicării complexului au fost date uitării de impactul pe care l-a avut complexul asupra orașului.
Dublat de finalizarea în 2016 a renovării Palatului Culturii, care a durat aproape 10 ani, complexul de la Palas strânge săptămânal sute de mii de vizitatori.
<strong>Aproape 73 de milioane de euro din cei 310 necesari pentru construirea ansamblului au fost investiți în ceea ce era, la momentul respectiv, cea mai mare parcare subterană din România, cu 2.500 de locuri, pe cinci niveluri. </strong>
Complexul a căpătat, dincolo de aportul economic și cel de imagine, și o semnificație importantă socială. La debutul fiecărui sezon de iarnă, ieșenii care nu se duc în centru la festivitatea primăriei participă la ceremonia de aprindere a luminilor în complexul Palas.
Opera și Filarmonica au reprezentanții curente în Atrium - cea mai mare sală a ansamblului - singurul patinoar din Iași e construit în curtea interioară a clădirilor, majoritatea conferințelor care nu au loc în universități sunt ținute în sălile ansamblului Palas, la fel și zeci de nunți în fiecare sezon. Iar pe gazonul din spatele Palatului Culturii se adună în fiecare vară sute de oameni.
Tot aici sunt organizate și concerte în aer liber, proiecții 3D de laser pe Palatul Culturii și alte evenimente cu impact cultural-social.
Pandemia a lovit puternic în activitatea Ansamblului Palas, fiind anulate o bună parte din evenimentele care ar fi avut loc în timpul verii, limitând parțial și noile investiții anunțate în dezvoltarea complexului.
