EXCLUSIV. Bugetar – pentru unii afacere bună, pentru alții ciumă. Cum s-a ajuns ca salariul mediu la stat să fie mai mare ca la privat

Odată cu majorarea salariului brut s-a mărit și câștigul net, astfel că, potrivit reprezentanților Institutului Național de Statistică, salariul mediu lunar net a crescut mai mult la stat. ”În societăţile cu capital public (proprietatea integrală de stat, proprietatea majoritară de stat, proprietatea publică de interes naţional şi local) câştigurile salariale medii orare brute au depăşit media pe economie cu 14,9%, iar cele nete cu 14,1%. În societăţile cu capital privat (proprietatea majoritară privată, proprietatea integral privată, proprietatea cooperatistă, proprietatea obştească, proprietatea integral străină) câştigurile salariale medii orare brute şi nete s-au situat cu circa 5% sub media pe economie”, potrivit informațiilor de la INS.

Cei mai mulți angajați au salariile mici

Potrivit statisticilor, două treimi din angajații din privat au un salariu mai mic de 2.000 de lei brut, în timp ce la stat doar unul din trei salariați are venituri sub această valoare. De aici rezultă și salariile mai mari ale oamenilor care lucrează la stat.

Dar dacă privim în aceste sectoare vom vedea că, într-adevăr acolo unde sunt cei mai mulți lucrători, în domenii precum educație sau sănătate salariile sunt extrem de mici, dar privind în detaliu, doar o treime dintre dascăli trăiesc la limita subzistenței. Astfel că, din cei peste 275.000 de dascăli, 103.000 aveau salarii de până în 2.000 de lei, 76.500 aveau salarii între 2.000 și 3.000 de lei și restul de 100.000 aveau venituri de peste 3.000 de lei.

În cazul profesorilor universitari și asimilaților, care sunt aproape 10% din cadrele didactice, media salariului este de 5.500 de lei, iar profesorii din învățământul primar, secundar sau profesional câștigă aproape de media venitului înregistrat la stat.

În schimb, cei din sănătate și asistență socială, totalizau un numar de 232.000 de angajați, dintre care 40% aveau salariul sub 2.000 de lei, 25% – între 2.000 și 3.000 de lei, iar restul de o treime având salariu mai mare de peste 3.000 (n.r. – adică nivelul mediu de venituri de la stat).

De asemenea, în domeniul sănătății, potrivit INS, un medic de familie din cei peste 21.000 câștigă aproape 4.500 de lei, unul specialist din cei 63.000 are un salariu mediu de aproape 5.400 de lei.

De asemenea, în industria extractivă, două treimi dintre lucrători câștigă între 3.000 și 6.000 de lei. Și inginerii electricieni sau de orice fel plătiți din bugetul statului au salarii de peste 5.000 de lei, în medie. Analiștii de la stat au și ei salarii de peste 5.500 de lei.

Tot la stat, directorii generali, executivi sau asimilați au o medie salarială de aproape 8.200 de lei, în timp ce în mediul privat, media este de 4.700 de lei. Exemplele pot continua, dar rezultatul va fi același de fiecare dată. Cei din privat au salariile mai mici din cauza taxelor, așa cum veți citi mai jos.

Explicația, în detaliu

”Faptul că în sistemul public sunt salarii mai mari decât în sistemul privat este un lucru artificial împotriva unui curs normal al economiei pentru că la nivelul comunității europene situația este exact pe invers, respectiv salariile din mediu privat sunt mai mari decât în sistemul public și așa ar trebui să fie pentru că în sistemul privat se creează marea parte a veniturilor bugetare, statul este un consumator de resurse”, ne-a declarat Adrian Bența, consultant fiscal. Potrivit acestuia, din păcate, aceste salarii mari din sistemul public nu le regăsim în sectoarele prioritare pentru țara noastră, cum ar fi învățământul și sănătatea, ci în instituții mai puțin vizibile.

Așa se explică și exodul oamenilor bine pregătiți către state care sunt dispuse să valorifice resursa umană bine pregătită, chiar dacă vine ”din export”.

”Astfel, aceste salarii mari ca medie ale sistemului public reprezintă doar o sumă statistică pentru că o mare parte a personalului din instituțiile publice au salariile mici, în timp ce unele persoane protejate ale sistemului au salarii uriașe, deloc justificate prin munca și competența profesională, dar recompensate pentru diverse activități politice”, a mai declarat expertul fiscal.

Statistica acoperă sărăcia

Vom spune da, dar este o statistică și statistica nu greșește. Așa este, statistica nu greșește, însă interpretarea datelor lasă de dorit. ”De exemplu, dacă regăsim într-o instituție 3 persoane în care șeful cel mare câștigă 15.000 lei, iar 2 subalterni sunt încadrați cu salarii de 2.000 lei, statistica ne va spune că în acea instituție salariul depășește 1.000 euro, când în realitate 2 persoane sunt la limita subzistenței, iar o a treia o duce foarte bine”, a mai afirmat Bența.

Iar dacă ne uităm pe cele mai recente date ale INS (din octombrie 2015), vom vedea că din cele peste 3,1 milioane de salariați în mediul privat mai bine de 2 milioane câștigau sub 2.000 de lei brut. Adică două treimi trăiesc la limita subzistenței.

Dacă facem același lucru și pentru angajații de la stat vom vedea că din cei peste 850.000, nici măcar o treime (sub 230.000 de angajați) nu se aflau în situația de subzistență menționată mai sus. Ba mai mult, aproape 250.000 de angajați ai statului câștigă până în 3.000 de lei brut și alți 145.000 până în 4.000 de lei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

De ce salariile în privat sunt mai mici

”În cealaltă parte a economiei, în mediul privat salariile sunt mai mici și cauzele sunt diverse. Prima cauză ar fi că aceasta este chiar realitatea tristă, avem o creștere economică de câțiva ani ce nu se vede în buzunarul cetățenilor pentru că toate aceste creșteri economice ale firmelor sunt erodate fie de noi taxe introduse pe sub preș”, spune Bența.

Potrivit lui, taxe precum pe stâlp sau păstrarea cotei unice de 16%, însă anularea dreptului de deducere la multiple cheltuieli, cum ar fi faptul că la autoturisme deducerea cheltuielilor este doar de 50%, sunt taxări ale statului care forțează companiile private să mențină salariile la un nvel mic.

”Pe lângă acestea mai apar inspecții devastatoare cu interpretări de-a dreptul halucinante ale legii făcute de echipa de inspecție, ceea ce conduce la noi plăți de taxe suplimentare. Degeaba spui că ai un sistem fiscal cu taxe mici, când inspecțiile fiscale vin și retratează diverse situații ale contribuabilului și stabilesc debite suplimentare”, mai spune expertul fiscal.

Supraimpozitarea, biciul de pe spinarea săracului

O altă cauză din mediul privat a existenței unor salarii mai mici este supraimpozitarea muncii. Cheltuielile cu salariile plătite în mână angajatorului aduc suplimentar bugetului de stat încă circa 60% taxe, lucru care descurajează evident plățile de salarii integral pe contract de muncă.

”Aici mai apare un fenomen în această zonă gri când foarte mulți angajatori plătesc pe contract salariul minim pe economie, iar o diferență de bani față de salariat o dă din surse mai puțin fiscalizate. Observați că nu am spus sume la negru, ci sume mai puțin fiscalizate pentru că fiecare încearcă să găsească metode de a-și reduce povara fiscală. Banii la negru nu mai sunt chiar așa de ușor disponibili tuturor angajatorilor și în general tendința pe care o văd eu este de a se intra în normalitate”, ne-a declarat Bența.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE