Libertatea: Din nou acasă, în libertate…
Ioana Maria Vlas: Încerc să mă obişnuiesc cu această libertate… să mă acomodez, să-mi revin şi să mă hotărăsc încotro mă îndrept.
Ce veţi face de azi înainte?
Ar trebui să mă gândesc cam ce aş putea să fac să-mi câştig existenţa. Nu am din ce să trăiesc… nu am nici un venit. La arestare mi-au blocat pensia.
Vă căutaţi de lucru?
Cu siguranţă, asta am să fac… şi cred că voi reveni la meseria de jurnalist.
Povestiţi-ne despre perioada petrecută în puşcărie.
Pentru mine a fost o experienţă de viaţă. Însă pentru cele şapte colege de celulă ale mele, care sunt în puşcărie de 5, 6, 10 sau chiar de 16 ani din cauză că au pus capăt chinului în care trăiau, este foarte greu. Deci aţi stat în celulă cu şapte femei. Pentru ce erau închise? Toate erau “la pârnaie”, cum se zice acolo, pentru omor. Însă eu, personal, le compătimesc pe aceste femei. Este dureros ce s-a întâmplat cu ele. Au vrut să scape de bătăile cumplite pe care le primeau zilnic de la soţii beţi şi au ajuns să-şi distrugă viaţa. Şi spun asta pentru că, în clipa în care vor ieşi, nu vor mai avea nici viaţă, nici familie… nimic.
Le-a învăţat carte pe deţinute
Se spune că aţi fost profesor în puşcărie…
E mult spus profesor. Le-am învăţat pe deţinute să scrie şi să citească. Am început chiar să scriu o carte despre Târgşor, în care vreau să explic “fenomenul puşcărie” celor care nu cunosc viaţa din spatele gratiilor. În rest, nu este uşor să auzi în fiecare zi aceleaşi scandaluri şi certuri izbucnite practic din nimicuri, din plictiseală şi din lipsă de activitate.
Dar fetele nu munceau, pentru a-şi mai scădea din pedeapsă?
Ar fi muncit, dar nu mai aveau unde, pentru că, din motive pe care nu are rost să le înşirăm aici, fabrica de confecţii din apropierea penitenciarului s-a închis, iar deţinutele şi-au pierdut, practic, locurile de muncă. De aceea doresc să ajut autorităţile să obţină banii necesari pentru redeschiderea unităţii. Cea mai bună soluţie ar fi accesarea unor fonduri europene şi aici cred că pot pune umărul.
Doar doi oameni au plătit în megaafacerea FNI, Ioana Maria Vlas şi Nicolae Popa…
Mi-e milă de Nicolae Popa, el nu a fost un om rău. În tandemul Popa – Vîntu, partea bună era Viorel (n.r.- Nicolae Popa). E clar că a fost obligat să facă toate lucrurile murdare. Nu e nici o surpriză că i-a trimis SOV bani, practic îi era dator moral să-l ajute.
La final, un gând pentru Sorin Ovidiu Vîntu?
(râde) Domnului Vîntu îi doresc sănătate, pentru că nu sunt o hienă şi nu agreez hoiturile. Sper ca justiţia română să-l inculpe pe SOV şi să-l pună să plătească ce a furat. Eu, personal, nu am de unde, pentru că nu am luat nici un ban. Nu-mi pare rău că am făcut puşcărie, am minţit, aşa că am plătit. Vreau să precizez un singur lucru: eu nu am făcut parte niciodată nici dintre prietenii lui Vîntu, nici dintre apropiaţii lui. Eu eram doar o interfaţă.
Ioana Maria Vlas a fost eliberată acum 4 zile
Marţi seară, “mama FNI” a trecut de partea cealaltă a zidurilor puşcăriei, în lumea liberă, în care speră să-şi găsească cât mai repede locul. După şapte ani petrecuţi după gratii, cinci în arestul Poliţiei Capitalei şi mai mult de doi ani într-o celulă a Penitenciarului Târgşor, Prahova, Ioana Maria Vlas (66 de ani) a lăsat în urmă un capitol despre care spune că a îmbogăţit-o ca psiholog şi ca om.
Vîntu a ieşit din spital
Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu (foto) a fost externat, ieri dimineaţă, din Spitalul de Urgenţă Floreasca, din Capitală, unde fusese internat la începutul săptămânii, din cauza unor probleme cardiace. În urmă cu câţiva ani, Vîntu a fost operat pe cord la Viena. Medicii de la Floreasca l-au supus acum unor investigaţii complexe pentru a stabili dacă este vorba despre un nou blocaj al arterei coronare sau de un infarct. Cum starea omului de afaceri s-a ameliorat, s-a decis externarea lui. “A plecat de dimineaţă (n.r. – ieri dimineaţă), se simte bine, e stabil, de acum încolo îşi vede de viaţă”, a declarat dr. Bogdan Opriţa, purtătorul de cuvânt al Spitalului Floreasca.