Ministrul energiei, aşteptat să vină cu ultimele modificări la legea offshore pentru gazele din Marea Neagră

„În Parlament suntem pregătiţi, în coaliţie suntem pregătiţi, Ministerul Energiei trebuie să vină cu ultimele modificări. Data trecută la coaliţie au fost câteva cerinţe suplimentare pentru Ministerul Energiei pentru câteva suplimentări, cum acesta vine în coaliţie va trece, va fi foarte rapid”, a spus Florin Cîțu într-o declarație de presă la Parlament.

„Până la urmă toată lumea este de acord ca în ceea ce priveşte împărţirea veniturilor din această exploatare o mai mare parte să vină către statul român şi o parte mai mică către companiile private, este adevărat. Eu am propus 60-40 să fie această împărţire, dar ideea este şi din ce facem acest procentaj şi trebuie să vedem suma pe care o vom avea ca venit. Mâine este coaliţia. Vedem mâine cu ce modificări vine”, a afirmat Florin Cîțu.

Preşedintele Senatului a mai spus că preţurile la energie vor fi plafonate pentru un an și a subliniat: „Eu voi spune foarte clar în coaliţie că trebuie să nu depăşim deficitul bugetar. În momentul în care depăşim deficitul bugetar, vă spun că lupta cu inflaţia este pierdută”.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră

Florin Cîţu a declarat pe 9 martie că toate partidele din coaliţia de guvernare vor adoptarea legii offshore pentru gazele româneşti din Marea Neagră în procedură de urgenţă, iar proiectul va trece prin Parlament printr-o procedură de urgenţă.

În Marea Neagră românească există zăcăminte de gaze estimate de Agenţia Naţională de Resurse Minerale la aproximativ 200 de miliarde de metri cubi. În prezent, în România se extrag aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaze anual, iar consumul naţional este situat tot în jurul acestei valori. Dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră, atunci România va produce aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze anual.

Totul este însă blocat de Legea offshore, adoptată în 2018, care a dus la reticența investitorilor, la suspendarea proiectelor și ar fi favorizat interesele rusești de pe piața energiei. Legea offshore urmează astfel să fie revizuită după patru ani de amânări.

Președintele Klaus Iohannis a declarat pe 3 martie, după întâlnirea cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că „dependența Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată”, în contextul în care România importă aproximativ 20 la sută din necesarul său de gaz.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

În acest moment, Rusia este cel mai mare furnizor de energie al Uniunii Europene. Aproximativ 40% din importurile de gaze naturale provin din țara condusă de Vladimir Putin.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro