Proiect: Guvernul ar putea să plafoneze prețurile la energie electrică până în 2023. Care sunt tarifele luate în calcul

Astfel, conform proiectului, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizorii de energie electrică sau de operatorii de distribuţie de energie electrică va fi:

• maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 30-100 KWh
• maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv
• maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici.

Prețurile pentru 3,7 milioane de consumatori casnici de energie electrică au crescut începând cu 1 ianuarie 2022. Deocamdată, oamenii nu plătesc aceste prețuri, ci prețul plafonat de stat și cu o compensare suplimentară a facturii, până la data de 31 martie. Mecanismul de sprijin expiră însă la 1 aprilie.

Prețul plafonat la gaze, în discuție pentru clienții casnici

În privința gazelor, în draftul de proiect este menționat un preț plafonat pentru clienții casnici, dar acesta nu este încă stabilit. Furnizorilor li se impune însă să aibă depozite de înmagazinare și să aibă stocuri, potrivit proiectului.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

„În perioada 1 aprilie 2022-31 octombrie 2022, furnizorii de gaze naturale au obligația de a constitui în depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale un stoc minim de gaze naturale pentru asigurarea continuităţii și siguranței în alimentarea clienţilor săi finali şi suportabilităţii preţului de către aceştia”, se arată în draft.

De altfel, Uniunea Europeană intenționează să solicite celor 27 de state membre, inclusiv României, să își facă stocuri cu gaze naturale înainte de fiecare iarnă, mai precis în luna septembrie a fiecărui an, pentru a face față eventualelor perturbări de aprovizionare, potrivit unui document consultat în februarie de agenția Reuters.

În prezent, stocul de gaz al Europei este de 32%, comparativ cu aproximativ 40% în urmă cu un an.

200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră

Preşedintele Senatului și al PNL, Florin Cîţu, a declarat pe 9 martie că toate partidele din coaliţia de guvernare vor adoptarea legii offshore pentru gazele româneşti din Marea Neagră în procedură de urgenţă, iar proiectul va trece prin Parlament printr-o procedură de urgenţă.

În Marea Neagră românească există zăcăminte de gaze estimate de Agenţia Naţională de Resurse Minerale la aproximativ 200 de miliarde de metri cubi. În prezent, în România se extrag aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaze anual, iar consumul naţional este situat tot în jurul acestei valori. Dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră, atunci România va produce aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze anual.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Totul este însă blocat de Legea offshore, adoptată în 2018, care a dus la reticența investitorilor, la suspendarea proiectelor și ar fi favorizat interesele rusești de pe piața energiei. Legea offshore urmează astfel să fie revizuită după patru ani de amânări.

În acest moment, Rusia este cel mai mare furnizor de energie al Uniunii Europene. Aproximativ 40% din importurile de gaze naturale provin din țara condusă de Vladimir Putin.

Urmărește-ne pe Google News