În zece state foamea extremă a crescut cu 123% în ultimii șase ani, potrivit datelor organizației. Este vorba despre Somalia, Haiti, Djibouti, Kenya, Niger, Afganistan, Guatemala, Madagascar, Burkina Faso şi Zimbabwe. În total, în aceste țări, 48 de milioane de oameni suferă de insecuritate alimentară extremă şi ar trebui să primească urgent ajutor, iar 18 milioane dintre ei sunt considerați a fi în pragul foametei.
Motivele pricipale pentru agravarea fenomenului de foame extremă sunt conflictele și crizele economice.
Totuși, Oxfam avertizează că ”fenomenele meteorologice extreme din ce în ce mai numeroase şi violente reduc la rândul lor capacitatea populaţiilor sărace de a combate foamea şi a face faţă şocurilor”.
Totul, în contextul în care cele mai vulnerabile zece țări produc împreună doar 0,13% din emisiile globale de carbon. Pe de altă parte, țările puternic industrializate „sunt responsabile de peste trei sferturi” din aceste emisii, potrivit Oxfam, care sublinază că aceste date sunt „o dovadă flagrantă a inegalităţilor mondiale”.
„În mai puţin de 18 zile profiturile companiilor care folosesc energii fosile ar ajunge pentru finanţarea integrală a apelurilor umanitare ale ONU pe 2022”, adică 49 de miliarde de dolari, mai atrage atenția organizația.
În aceste condiții, Oxfam face apel la statele industrializate să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să le „ofere ţărilor cele mai afectate o compensaţie pentru prejudiciile” create. Organizația propune anularea datoriilor țărilor vulnerabile, pentru ca acestea să poată face investiții în lupta împotriva urgențelor climatice.