Sursele mirosului insuportabil din București: Garda de Mediu anunță amenzi uriașe la Vidra și Glina, dar Apa Nova contestă acuzațiile

Garda de Mediu a dat amenzi în valoare totală de 795.000 de lei

Garda Naţională de Mediu (GNM) a aplicat amenzi în valoare totală de 795.000 de lei, a dispus trei sistări de activitate, a formulat o sesizare penală şi a confiscat un utilaj, în urma a 55 de controale efectuate ca răspuns la sesizările privind mirosul insuportabil din Bucureşti şi Ilfov, înregistrat pe 17 şi 18 august. Potrivit News.ro, cele mai mari sancţiuni au fost aplicate operatorilor de la depozitul de deşeuri Vidra şi staţia de epurare Glina.

„Două surse potenţiale ale disconfortului olfactiv resimţit puternic în mai multe zile din august, atât în Bucureşti, cât şi în Ilfov, sunt depozitul de deşeuri de la Vidra şi staţia de epurare de la Glina. Sancţiunile pentru operatori au venit împreună cu 22 de măsuri de conformare pe care le vom verifica recurent.

Am înaintat raportul acţiunii din 17–27 august 2026 către Ministerul Sănătăţii, pentru că există obligaţia investigării de către autoritatea de sănătate publică a efectului pe care evenimentul din 17–18 august l-a avut asupra sănătăţii populaţiei”, a declarat Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu.

Harta sesizărilor indică zonele afectate

Peste 1.300 de sesizări privind mirosuri neplăcute au fost primite de GNM, majoritatea provenind din sectorul 4 şi din zona de sud-sud-est a regiunii Bucureşti-Ilfov. Sesizările au descris mirosuri diverse, precum levigat, deşeuri, hidrogen sulfurat şi substanţe chimice. Pentru a identifica sursa mirosurilor, controalele au vizat activităţi industriale cu potenţial mare de emisii, cum ar fi gestionarea deşeurilor, epurarea apelor, procesarea cărnii, producţia de medicamente sau gestionarea foselor ecologice.

„Comisarii GNM nu au căutat un vinovat convenabil, ci au analizat mai multe categorii de activităţi cu potenţial de a genera emisii odorante”, au precizat reprezentanţii instituţiei.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Ce probleme au descoperit comisarii la depozitul Vidra

La depozitul de deşeuri Vidra, comisarii Gărzii Naționale de Mediu au constatat mai multe nereguli, inclusiv captarea incompletă a gazelor de depozit din cauza tasării insuficiente a deşeurilor.

„Pentru nerealizarea monitorizării tehnologice corespunzătoare, operatorul a fost sancţionat cu 40.000 de lei. Experţii GNM au dispus, în urma controlului, 11 măsuri de conformare care urmăresc inclusiv limitarea disconfortului olfactiv asociat activităţii de depozitare”, au subliniat reprezentanţii GNM pentru sursa citată mai sus.

Nereguli grave au fost semnalate și la staţia de epurare Glina

La staţia de epurare Glina, comisarii de mediu au descoperit deficienţe majore ce pot explica mirosurile resimţite în perioada 17–18 august. Printre problemele identificate se numără nefuncţionarea unor sisteme de odorizare şi neutralizare, transportul nămolului nedeshidratat şi stocarea deficitară a biogazului, ceea ce a dus la eliberarea acestuia în atmosferă.

„Nămolul prezenta un miros pestilenţial puternic, care s-a difuzat pe o suprafaţă mare a amplasamentului, iar aspectul acestuia era umed, păstos şi de culoare neagră închisă”, au explicat reprezentanţii GNM. De asemenea, au fost descoperite disfuncţionalităţi în gestionarea biogazului, cu niveluri sub pragurile minime obligatorii, ceea ce a dus la eliberarea necontrolată a acestuia în atmosferă.

Apa Nova respinge categoric acuzațiile: „Concluziile se bazează pe percepții personale”

Compania a comunicat oficial că ia act de concluziile raportului publicat pe 3 septembrie, dar respinge în totalitate legătura de cauzalitate între funcționarea stației Glina și mirosul insuportabil resimțit de populație pe 17 și 18 august.

Reprezentanții Apa Nova explică faptul că ușile halei de deshidratare se deschid doar temporar pentru extragerea containerelor, operațiune absolut necesară în procesul tehnologic, iar verificarea comisarilor s-a făcut în perioada 19-21 august, fără ca aceștia să aibă vreo dovadă că ușile ar fi stat deschise în zilele de 17 sau 18 august. De asemenea, instalația beneficiază de un sistem masiv de ventilație și dezodorizare cu o capacitate de 95.000 m³/h.

Compania subliniază că inspectorii GNM au formulat acuzații privind „atmosfera viciată” bazându-se exclusiv pe propriile simțuri, fără să efectueze determinări de laborator.

Măsurătorile periodice efectuate de laboratoare acreditate nu au indicat nicio depășire a limitelor legale de noxe profesionale. În plus, analizele apei epurate deversate în Dâmbovița au confirmat parametri mult sub plafoanele impuse de directivele europene. Astfel, Apa Nova va contesta procesul-verbal de contravenție în instanță, oferind judecătorilor toate datele tehnice care demonstrează că stația Glina a funcționat corect.

„În acest context, considerăm necesare câteva clarificări cu privire la aspectele invocate în raportul GNM:

• Ușile halei de deshidratare sunt deschise temporar exclusiv pentru extragerea containerelor de nămol, operațiune necesară în procesul tehnologic de exploatare. Situația menționată în raport a fost observată de comisarii GNM în timpul controlului efectuat în intervalul 19–21 august, ulterior episodului din 17–18 august, iar presupunerea că ușile ar fi fost menținute deschise în mod curent nu rezultă dintr-o constatare directă.
• Hala de deshidratare a nămolului este prevăzută cu un sistem dedicat de ventilație, captare și tratare a aerului viciat: două unități asigură introducerea aerului curat, iar aerul viciat este captat și direcționat către instalația de dezodorizare printr-un sistem de extracție cu o capacitate de 95.000 m³/h. Aceste instalații și modul lor de funcționare au fost prezentate reprezentanților GNM în timpul controlului. De asemenea, aprecierile privind condițiile din interiorul halei sunt formulate pe baza percepției directe, fără a fi susținute de măsurători specifice. Referirea la o „atmosferă puternic viciată”, de exemplu, nu este însoțită de rezultate ale unor măsurători, în timp ce determinările disponibile, efectuate periodic de către un laborator acreditat conform obligațiilor legale, privind calitatea aerului la locul de muncă din această zonă, nu au evidențiat depășiri ale limitelor aplicabile.
• Funcționarea cu un nivel redus în rezervoarele de biogaz nu are nici un impact asupra calității aerului, inclusiv la nivel olfactiv.
• Rezultatele analizelor probelor prelevate atât din secțiunea de monitorizare a stației, cât și din emisar – râul Dâmbovița, în care este evacuată apa uzată epurată – au indicat valori mult sub limitele prevăzute de Directiva Europeană aplicabilă. Aceste rezultate reprezintă date obiective privind funcționarea procesului de epurare și nu susțin existența unor disfuncționalități de natură să genereze impactul olfactiv atribuit stației în cadrul raportului GNM.

În aceste condiții, Apa Nova consideră că atribuirea episodului de disconfort olfactiv Stației de Epurare Glina nu este susținută de datele tehnice și de rezultatele analizelor disponibile, care nu indică disfuncționalități care să demonstreze o legătură de cauzalitate între operarea stației și episodul din 17–18 august. Prin urmare, compania respinge ferm asocierea stației de epurare cu sursa de proveniență a disconfortului olfactiv.

De altfel, Apa Nova va contesta în instanță, în termenul legal, procesul-verbal de contravenție întocmit cu ocazia controlului și va pune la dispoziția autorităților competente toate datele și argumentele tehnice necesare pentru clarificarea aspectelor semnalate (ex. buletine de analiză pentru apa epurată, determinări de noxe profesionale etc.)”, au mai precizat reprezentanții Apa Nova, într-un comunicat de presă.

Garda Națională de Mediu vine cu propuneri pentru modificarea legislației

GNM consideră că legislaţia actuală nu abordează corespunzător problema disconfortului olfactiv, care, în opinia experţilor, nu este doar o chestiune de mediu, ci şi de sănătate publică. În ultimul an şi jumătate, GNM a transmis către direcţiile de sănătate publică 3.750 de sesizări legate de disconfort olfactiv, însă măsurile luate au fost insuficiente.

„Avem nevoie de criterii tehnice obiective şi clare care să depisteze, să măsoare şi să abordeze unitar şi integrat disconfortul olfactiv, pentru că nu vorbim exclusiv de o problemă de mediu. Gândiţi-vă că, în timp ce peste 1.300 de cetăţeni din Bucureşti şi Ilfov ne sesizau prezenţa unui miros greu de suportat, măsurătorile oficiale nu au înregistrat depăşiri ale limitelor de poluare. De ce? Pentru că, înainte ca disconfortul olfactiv să fie o problemă de mediu conform cadrului legal actual, poate fi o gravă problemă de sănătate publică”, a explicat comisarul general Andrei Corlan.

GNM a solicitat Ministerului Mediului şi Ministerului Sănătăţii să emită un ordin comun care să permită implicarea direcţiilor de sănătate publică în controalele de mediu.

„Impactul potenţial şi impactul concret al unor instalaţii trebuie să fie evaluate atât din punct de vedere al protecţiei mediului, cât şi din punct de vedere al sănătăţii umane”, a adăugat Corlan, potrivit News.ro.

În urma controalelor, GNM a emis 22 de măsuri de conformare pentru operatorii care au încălcat legislaţia de mediu. Printre acestea se numără remedierea problemelor de la instalaţiile de deshidratare a nămolului, controlul mai strict al captării biogazului şi repunerea în funcţiune a sistemelor de odorizare şi neutralizare a mirosurilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE