Gazprom, perla economică a Rusiei lui Putin, face concedieri masive, în timp ce companiile petroliere rusești pierd miliarde de euro după ultimele sancțiuni
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Conducerea companiei rusești de gaze Gazprom are pe masă un plan de restructurare a personalului care vizează concedierea a 1.600 de angajați. Această măsură este luată în calcul din cauza pierderilor înregistrate, mai ales pe piața europeană, relatează presa din Sankt Petersburg, potrivit The Moscow Times.
Cuprins:
Propunerea de restructurare a personalului a venit oficial din partea vicepreședintei Consiliului de Administrație al Gazprom, Elena Iliuhina. Aceasta i-a trimis o scrisoare directorului general al companiei, Aleksei Miller, pentru a-i împărtăși „provocările cu care se confruntă Gazprom” și a-i transmite „necesitatea de a optimiza costurile” atât la nivel de managament, cât și la nivel de producție.
Iliuhina subliniază că Gazprom cheltuie 50 de miliarde de ruble rusești (aproape 476 de milioane de euro) doar pentru salariile angajaților din biroul central din Sankt Petersburg. În opinia ei, numărul acestor salariați trebuie redus cu 1.600, de la 4.100 la 2.500.
Gazprom, de la un gigant folosit ca armă politică la o companie în declin
Propunerea vine în vreme ce Gazprom se confruntă cu o scădere importantă a veniturilor după aproape trei ani de război la scară largă împotriva Ucrainei. Compania rusă, folosită adesea de liderul rus Vladimir Putin în scopuri politice, a pierdut miliarde de euro mai ales din cauza reducerii livrărilor de gaze către Europa – cândva piața sa principală. Gazprom a încheiat anul 2023 în pierdere, pentru prima dată după 1999 încoace.
Vicepreședintele Comitetului de Management al Gazprom și șeful Departamentului pentru Politica Informațională Serghei Kuprianov a confirmat autenticitatea scrisorii. Potrivit acestuia, Gazprom și-a propus să finalizeze lista cu disponibilizări până la data de 15 februarie.
După ce a întrerupt gazul către majoritatea țărilor europene, într-o încercare eșuată de a câștiga concesii asupra Ucrainei, Gazprom a pierdut două treimi din exporturile sale: în 2023, livrările de gaze către țările îndepărtate au fost de doar 69 de miliarde de metri cubi, cele mai mici din 1985 încoace, în timp ce exporturile către Europa au scăzut la 28 de miliarde de metri cubi, adică până la nivelul din a doua jumătate a deceniului 1970-1980.
În 2024, livrările de gaze către Europa au crescut ușor - până la 32 de miliarde de metri cubi, dar au rămas de 5,5 ori mai mici față de cele de dinainte de declanșarea războiului la scară largă (180 de miliarde de metri cubi pe an în 2018 și 2019).
China nu poate compensa pierderea pieței europene
Speranțele Kremlinului legate de China, căreia Vladimir Putin i-a propus creșterea achizițiilor de gaze la 100 de miliarde de metri cubi pe an, s-au dovedit a fi zadarnice. Xi Jinping nu a semnat contractul pentru construcția gazoductului Power of Siberia 2, în timp ce gazoductul Power of Siberia 1, lansat la sfârșitul anului 2019, a compensat doar un sfert din livrările anterioare ale Gazprom către Uniunea Europeană chiar și după ce gazoductul a ajuns capacitate maximă - 38 de miliarde de metri cubi pe an.
Gazprom a înregistrat anul 2023 pe minus, cu o pierdere de 629 de miliarde de ruble (aproape 6 miliarde de euro) - un record de la înființarea companiei, în 1989 sub actualul nume. În 2024, Gazprom a revenit pe plus, dar afacerea sa cu gaze a rămas neprofitabilă, cu o pierdere de 480,6 miliarde de ruble (aproape 4,6 miliarde de euro) pentru prima jumătate a anului trecut.
Potrivit analistului economic Ronald Smith, sistarea tranzitului de gaze via Ucraina, de la 1 ianuarie 2025, va lipsi Gazprom de un venit de aproape 5,9 miliarde de euro anual. Lansată acum o jumătate de secol, ruta ucraineană asigura livrări de aproximativ 12-15 miliarde de metri cubi de gaze anual din Rusia către unele țări europene. Principalii consumatori de gaze prin această conductă erau Slovacia, Austria, Cehia și chiar Ucraina, care primea gazele în sens invers, dinspre UE.
Rusia acuză Ucraina de un atac cu drone asupra TurkStream
În timp ce Rusia rămâne fără surse de livrări de gaze spre Europa, armata sa acuză Ucraina că încearcă să atace ruta TurkStream, via Marea Neagră. Potrivit Moscovei, ucrainenii ar fi lansat sâmbătă drone spre această conductă, singura care livrează gaze din Rusia spre Europa.
Ministerul rus al Apărării susține că dronele respective au fost interceptate, dar au provocat „daune minore” unei clădiri și unor echipamente de la o stație de măsurare a gazelor din satul Gai-Kodzor, lângă coasta de sud a Rusiei de la Marea Neagră. Cu toate acestea, instalația funcționează „în mod normal”, mai spune Moscova, potrivit The Moscow Times.
TurkStream, care se întinde pe o distanță de 930 de kilometri sub Marea Neagră, transportă gaze rusești în Turcia și mai departe spre Balcani.
Companiile petroliere din Rusia au pierdut miliarde de euro în ultimele trei zile
În timp ce Gazprom pregătește concedieri masive, acțiunile companiilor petroliere rusești scad la Bursa de la Moscova pentru a doua zi consecutiv, pe fondul unei înăspriri drastice a sancțiunilor americane, care afectează îndeosebi Gazprom Neft, Surguneftegaz și peste 180 de tancuri petroliere din flota-fantomă a Rusiei.
Luni, la 15:45 ora Moscovei, acțiunile Gazprom Neft scăzuseră cu 2,5%, până la 588 de ruble rusești pe acțiune. În mai puțin de două zile de tranzacționare, capitalizarea companiei a scăzut cu 34 de miliarde de ruble (aproape 324 de milioane de euro) de la impunerea sancțiunilor, la sfârșitul săptămânii trecute. În aceeași perioadă, capitalizarea companiei Surgutneftegas a scăzut cu 29 de miliarde de ruble (aproape 276 de milioane de euro), informează The Moscow Times.
Mai mult, acțiunile Rosneft au scăzut cu 4,9% față de vineri, având în vederea includerea pe lista de sancțiuni a filialei sale cheie RN-Vankor și a operatorului proiectului Vostok Oil. Capitalizarea Rosneft a scăzut cu 298 de miliarde de ruble (peste 2,8 miliarde de euro).
În total, cele trei companii petroliere, care reprezintă două treimi din toată producția de petrol a Rusiei, s-au ieftinit cu 361 de miliarde de ruble, aproape 3,45 miliarde de euro.
Pachetul de sancțiuni de „adio” al administrației Joe Biden, unul dintre cele mai dure de la începutul războiului, pune în pericol aproximativ 15% din exporturile rusești de petrol, sau până la 800 de mii de barili pe zi, estimează analiştii de la Alfa Bank.
Potrivit Bloomberg, India și China, cei mai mari cumpărători de „aur negru” din Rusia, cu peste 80% din toate exporturile de petrol, nu mai acceptă în porturi petroliere incluse pe lista de sancțiuni. Rafinăriile din cele două țări caută deja petrol pe alte piețe, mai ales din Orientul Mijlociu și Africa.
