Privitul în gol, un mod de comunicare?

Descrisă ca o privire lungă, neutră, fără expresie, pe care tinerii din Generația Z o afișează în conversații de zi cu zi, această atitudine a ajuns să fie ironizată pe internet și criticată de colegii mai în vârstă.

Potrivit unui material realizat de ABC News, privirea în gol este tot mai des observată în contexte sociale obișnuite sau la birou. În fața unui „bună dimineața” sau a unei întrebări simple de serviciu, unii tineri din Gen Z aleg să răspundă cu… nimic. Doar se uită. Fără zâmbet, fără aprobare, fără reacție.

„Mulți dintre cei din Gen Z spun:  «Așa vorbim noi». Alții recunosc că e ceva mai des întâlnit în interacțiunile din customer service”, a explicat jurnalistul Brad Mielke, gazda podcastului Start Here, pentru ABC News.

El mai spune că acest obicei devine vizibil chiar și între membrii aceleiași generații: „Și între ei își dau seama că se privesc într-un fel ciudat. E un moment rar de autoreflecție pentru o generație hiper-conectată.”

Cine este Generația Z și cum a apărut „Gen Z Stare”

Tinerii din Generația Z sunt cei născuți între anii 1997 și 2012 și sunt asociați cu acest trend viral care poartă denumirea de „Gen Z Stare”, adică o expresie facială neutră, fără reacție. Fenomenul a apărut prima dată în SUA în prima parte a anului 2024 și a devenit imediat viral pe TikTok, apoi s-a răspândit cu repeziciune în întreaga lume, inclusiv în România.

Psihologii explică faptul că această lipsă de expresie poate proveni din anxietate socială, lipsa din ce în ce mai mare a interacțiunilor directe sau dintr-un nou cod cultural de comunicare non-verbală. Cert este că ea atrage critici în mediul profesional pentru că poate fi percepută ca indiferență sau sfidare.

Nu e doar o grimasă: poate ascunde anxietate sau blocaj emoțional

Psihologii atrag atenția că e ușor să judeci o privire, dar greu să o înțelegi corect. Expertul Joe Galvin, citat de Forbes, avertizează că „holbatul” ar putea fi interpretat greșit drept sfidare sau plictiseală, dar în realitate poate semnala altceva.

„Acest tip de comportament arată o ruptură tot mai mare între generații, în ceea ce privește comunicarea la muncă”, spune Galvin. El consideră că, uneori, această „privire blocată” este o reacție de tip freeze, similară cu răspunsurile emoționale la stres sau nesiguranță. Mai ales că, pentru mulți tineri care au trecut prin pandemie, interacțiunile față în față au fost înlocuite de ecrane.

Liderii, îndemnați să nu mai confunde tăcerea cu lipsa de interes

Specialiștii avertizează că liderii de echipe sau managerii riscă să tragă concluzii greșite dacă se bazează doar pe limbajul nonverbal tradițional.

„E timpul să ne întrebăm: oamenii din echipă sunt cu adevărat dezinteresați, sau doar nu mai comunică așa cum o făceam acum 20 de ani? Citirea greșită a expresiilor faciale poate duce la neînțelegeri și ratări de oportunități”, spune Galvin.

De la „millennial pause” la „Gen Z stare”. Fiecare generație are ceva…

Trendul nu este izolat. A venit după altele, la fel de amuzante sau frustrante, în funcție de cine le privește: „millennial pause” (pauza de câteva secunde înainte să începi să vorbești în clipuri video) sau obiceiul „boomerilor” de a încheia SMS-urile cu „Cu stimă” și semnătură, ca într-o scrisoare.

„Fiecare generație are ceva care enervează pe ceilalți. Acum e prima dată când Gen Z se află sub focul celorlalți”, a punctat și jurnalistul Brad Mielke.

Indiferent dacă va dispărea curând sau va rămâne un mod de comunicare, „Gen Z Stare” deschide o discuție importantă despre felul în care ne judecăm reciproc. Mai ales la muncă, unde nu toți vorbim aceeași limbă și nici nu avem aceleași grimase.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.