Cuprins:
Cea mai anxioasă generație
Concret, un nou studiu efectuat pe 1.644 de tineri din SUA, cu vârste între 10 și 24 de ani, dezvăluie o schimbare dramatică în prioritățile adolescenților.
Dacă generațiile anterioare urmăreau distracția și popularitatea, astăzi, cel mai important obiectiv al Generației Z (1997 – 2009) este siguranța.
Alte date recente, publicate de CDC arată „raportări crescute de violență pentru tineri în ultimii doi ani, inclusiv un procent mai mare de elevi care raportează că au fost hărțuiți, au fost amenințați sau răniți cu o armă la școală și chiar au lipsit de la școală din cauza problemelor de siguranță”.
Această schimbare este influențată de factori externi, precum creșterea violenței, criza climatică, incertitudinea financiară și impactul pandemiei.
Mai mult, expunerea constantă la știri alarmante, amplificate de social media, contribuie la un sentiment de anxietate și frică generalizată.
„Generația Z a crescut cu internetul și rețelele sociale, ceea ce le oferă acces constant la informații, dar și la comparații sociale. Acest lucru duce la sentimente de anxietate și presiune pentru a se conforma standardelor. Timpul petrecut pe rețelele sociale unde toată lumea își expune viața „perfecta” face loc sentimentului de inferioritate.”, a explicat Mirela Husaru, terapeut somatic în formare metoda Gabor Mate, pentru Libertatea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7410278d98589d4bc2f0db7d7f416d18.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2024/12/retele-de-socializare-1024x576.jpg)
Sănătatea mintală în rândul tinerilor
Datele CDC arată și că 50% dintre studenți se confruntă cu „sentimente persistente de tristețe sau deznădejde”
Deși tinerii de astăzi sunt mai informați și conștienți de problemele globale, studiile arată că ei se luptă să pună amenințările în context, devenind mai vulnerabili la mesaje bazate pe frică.
Acest lucru poate avea consecințe pe termen lung asupra sănătății lor mintale și asupra modului în care se vor implica în societate.
„Există o conștientizare mai mare a sănătății mintale în rândul tinerilor, ceea ce poate face ca aceștia să fie mai sensibili la simptomele de anxietate și depresie.”
Mirela Husaru
Deși conștientizarea „este un lucru minunat”, poate provoca „multă îngrijorare”.
„Expunerea continuă la mediul virtual duce la un dezechilibru care afectează partea emoțională și în aceeași măsură sănătatea fizică. Tinerii de astăzi se confruntă cu o lume în continuă schimbare, inclusiv crize economice, probleme climatice și instabilitate politică.”, arată terapeutul somatic.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c2014bf9b413942c6c14b77acf56a7bc.jpg)
Iar asta le poate genera anxietate pentru viitor, de aceea au pus siguranța pe primul loc.
Abia apoi în top urmează „să fie amabili”, „să se distreze”, „să se accepte așa cum sunt” și „să fie în formă”, arată studiul realizat de Center for Scholars & Storytellers.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/generatia-z-foto-profimedia-1024x647.jpg)
„Generația Z se confruntă cu o competiție pentru locuri de muncă și pentru accesul la educație de calitate. Așteptările ridicate din partea societății pot adăuga o presiune suplimentară.”, susține terapeutul Mirela Husaru.
Motivele pentru care Generația Z caută siguranță
Într-o lume tot mai nesigură, tinerii caută nu doar protecție, ci și sprijin emoțional și relații autentice.
Tinerii au raportat în mod covârșitor că siguranța este prioritatea lor numărul unu.
„Siguranța generală, care depășește toate celelalte obiective pentru tineri, ar trebui să servească drept un semnal de alarmă uimitor. Tinerii nu sunt bine; dar adulții grijulii pot ajuta.”, arată autorii studiului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_330b1608e7b02166e63bc2ea73364dab.jpg)
Un alt motiv pentru care s-a ajuns la o generație Z anxioasă este legat și de modul în care părinții s-au purtat cu cei născuți între 1997 și 2009.
„Părinții celor care aparțin Generației Z sunt părinții care au oferit blândețe și înțelegere, dar în același timp au fost supraprotectivi.”
Mirela Husaru
„Tinerii din această generație sunt adesea mai deschiși în ceea ce privește identitatea de gen și orientarea sexuală, dar se confruntă adesea cu discriminare sau respingere, ceea ce poate genera anxietate.”, arată terapeutul.
În plus, și pandemia a avut un cuvânt important de spus, „provocând izolarea socială și incertitudine”.
„Mulți tineri au experimentat pierderi, frici legate de sănătate și dificultăți în a se adapta la noile condiții.”, a adăugat Mirela Husaru.
Societatea îi poate însă ajuta, dacă „îi încurajează să-și exprimile opiniile și dacă îi ascultă fără să judece”, concluzionează specialistul.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ff5a27ac3e35c77cbb425e155ee0e949.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_9591454a7e454fd1f354e9088f20b3de.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_0d8942b8ff7f52207d27b16f00f5a281.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_ad96cc214512912f5e5850dca7300082.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_6e528199a27a86866865c36a195f577c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_6dcf0d14bc7ae9146711ded66bc2ca52.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_cab10a9e411d1aa0e2edfe0bd199b23a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_0989309369896861dfee9611fdc6d62e.jpg)