Generația Z se chinuie să se angajeze: tot mai mulți tineri nu reușesc să obțină primul loc de muncă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tot mai mulți tineri din Generația Z se confruntă cu dificultăți majore în accesarea primului loc de muncă, iar cauzele acestor obstacole depășesc contextul economic. Aproape un milion de tineri britanici cu vârste între 16 și 24 de ani erau în situația NEET (neîncadrați în muncă, educație sau formare) în perioada iulie-septembrie 2025, relatează CNBC.
Cuprins:
Concurență record și lipsă de pregătire
Un aspect alarmant scos în evidență de raportul Office for National Statistics (ONS) indică faptul că aproape 600.000 de tineri șomeri nu căutau activ un loc de muncă. Pe piața muncii, tinerii se lovesc de mai multe bariere simultan: reducerea locurilor de muncă de tip entry-level din cauza avansului inteligenței artificiale, concurența acerbă pentru posturi și scăderea generală a ofertei de muncă.
Potrivit Institute for Student Employers, în 2025, peste 1,2 milioane de aplicații au fost depuse pentru doar 17.000 de locuri destinate absolvenților. În plus, numărul total al posturilor vacante în perioada septembrie-noiembrie 2025 a scăzut cu aproape 10%, ajungând la 729.000. Între august și octombrie 2025, au fost 2,5 șomeri pentru fiecare loc de muncă vacant, față de 1,8 în aceeași perioadă a anului precedent.
Experții și angajatorii atrag atenția că mulți tineri nu sunt suficient de pregătiți pentru a intra pe piața muncii. Alan Milburn a declarat pentru The Times că numeroși angajatori consideră că tinerii «nu sunt pregătiți pentru muncă» imediat după terminarea studiilor. Printre cauzele invocate se numără lipsa experienței practice și discrepanțele dintre educația formală și cerințele reale ale pieței muncii.
Pandemia și lipsa experienței timpurii, frâne majore pentru integrarea profesională a Generației Z
Impactul pandemiei asupra socializării și dezvoltării abilităților de muncă ale Generației Z este un alt factor major. Julie Leonard, director de impact al organizației caritabile Shaw Trust, a explicat pentru CNBC Make It că învățarea online și izolarea din timpul lockdown-ului au creat un deficit de competențe sociale în rândul tinerilor cu vârste între 20 și 24 de ani. „Acești ani pierduți au afectat educația față în față, experiența practică și formarea abilităților sociale esențiale pentru intrarea în câmpul muncii”, a spus Leonard.
Abilități precum lucrul în echipă, comunicarea sau asumarea responsabilității sunt considerate fundamentale pentru a fi „pregătit pentru muncă”. Cu toate acestea, mulți tineri nu au avut ocazia să le dezvolte, iar lipsa unor interacțiuni directe, precum rutina zilnică de a merge la școală sau la serviciu, i-a menținut într-o zonă de confort dificil de depășit, a completat Leonard.
În plus, oportunitățile pentru locuri de muncă temporare sau de weekend, care reprezentau un prim pas important pentru generațiile anterioare, sunt în scădere. Alan Milburn a subliniat că locurile de muncă precum babysitting-ul, grădinăritul sau distribuirea de ziare erau esențiale pentru acumularea experienței de bază și învățarea disciplinei la locul de muncă. „Acest declin al joburilor pentru adolescenți a creat un gol dificil de recuperat”, a adăugat el.
Marii angajatori, inclusiv companii din grupul Big Four precum KPMG și PwC, au raportat dificultăți în procesul de integrare al celor mai tineri angajați. Potrivit acestora, lipsesc competențele necesare în ceea ce privește eticheta profesională, comunicarea și colaborarea. În consecință, PwC a introdus, în 2025, programe speciale de formare pentru a dezvolta reziliența și competențele umane ale noilor absolvenți. De asemenea, KPMG organizează din 2023 sesiuni dedicate abilităților soft, cum ar fi lucrul în echipă sau prezentările.
Pentru a îmbunătăți șansele de angajare, experții recomandă tinerilor să adopte metode mai directe de căutare a unui loc de muncă. Julie Leonard sugerează ca aceștia să livreze personal CV-ul la potențialii angajatori, mai ales în cazul afacerilor locale, cum ar fi baruri, cafenele sau firme mici. „Această abordare poate deschide uși pe care aplicațiile online, adesea filtrate automat de inteligența artificială, le mențin închise”, a explicat Leonard.
