Germania în fața unei decizii cruciale: Va fi interzis partidul AfD, declarat extremist?

Merz, în vârstă de 69 de ani, fost avocat corporatist și milionar, urmează să fie ales marți de parlament în fruntea guvernului, în urma formării unei „mari coaliții” între Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și social-democrați, după săptămâni de negocieri.

Risc de destabilizare al relațiilor externe

Printre cei prezenți la Bundestag pentru a urmări învestirea lui Merz se va număra și fosta cancelară Angela Merkel, care anterior s-a opus ascensiunii sale politice.

Cu toate acestea, în prim-planul dezbaterii politice se află viitorul AfD, care a obținut 20,8% la ultimele alegeri din februarie, ajungând acum la aproximativ 25% în sondaje — un scor comparabil sau chiar superior CDU.

Merz este pus într-o poziție delicată: o poziționare clară pentru sau împotriva interzicerii AfD ar putea provoca tensiuni fie în interiorul propriului partid, fie în rândul partenerilor de coaliție.

Potrivit cotidianului Tagesspiegel, această incertitudine riscă să destabilizeze și relațiile externe ale Germaniei, în special cu administrația Trump. Marco Rubio, secretar de stat al SUA, a criticat decizia agenției germane de informații, catalogând-o drept „tiranie mascată”, în timp ce vicepreședintele JD Vance a acuzat autoritățile germane că ridică „un nou Zid al Berlinului” împotriva AfD.

Recomandări

Vladimir Kara-Murza, disident rus: „După ce regimul Putin va cădea, Rusia va avea nevoie de experiența României privind trecerea de la dictatură la democrație” INTERVIU

Ministerul german de Externe a respins acuzațiile, susținând că acțiunile împotriva AfD sunt rezultatul unei analize detaliate pentru a apăra democrația și Constituția. Oficiali au subliniat că instanțele independente vor avea ultimul cuvânt.

Membri ai partidului care sunt în funcții publice vor fi verificați

În urma raportului care a dus la desemnarea AfD drept entitate extremistă, membri ai partidului aflați în funcții publice vor fi supuși unor verificări speciale în mai multe landuri.

Raportul de 1.100 de pagini, nepublicat integral, acuză AfD că subminează ordinea democratică, promovează un naționalism etnic și marginalizează persoane cu origini musulmane.

Fragmente divulgate din raport includ declarații controversate ale unor lideri AfD, care susțin, printre altele, că germanii ar trebui să decidă „cine aparține poporului” și că au „mai multe în comun între ei decât cu un sirian sau afgan”. Alte postări acuză migrația de „importul unor culturi înapoiate și misogine”.

Co-lidera partidului, Alice Weidel, căsătorită cu o femeie de origine srilankeză, a denunțat decizia ca fiind motivată politic și o încercare de a influența procesul democratic. Unii comentatori susțin că declarațiile liderilor AfD se încadrează în libertatea de exprimare, nu în extremism.

Recomandări

Efectul secundar Praid: 39.000 de persoane au rămas fără apă potabilă în Mureș

Ministrul de interne Nancy Faeser a insistat că nu a existat nicio influență politică asupra deciziei. Totuși, această clasificare a reaprins apelurile pentru o interdicție oficială a partidului, inclusiv din partea unor membri ai CDU.

Premierul landului Schleswig-Holstein, Daniel Günther, a cerut inițierea urgentă a unei astfel de proceduri pentru apărarea democrației.

Interzicerea AfD, un proces lung și dificil

Interzicerea AfD ar fi un proces lung și dificil, cu un rezultat incert, iar mulți se tem că o astfel de mișcare ar radicaliza și mai mult electoratul partidului, în special în fostul Est comunist, unde AfD are un sprijin considerabil.

Merz s-a opus anterior unei interdicții, dar în campania electorală a adoptat o strategie ambivalentă: deși a susținut menținerea unei bariere politice între CDU și AfD, a apelat totuși la voturile acestora pentru a trece o moțiune împotriva imigrației ilegale în Bundestag.

Noul guvern a promis o politică mai dură privind imigrația, anunțând extinderea controalelor la frontieră și respingerea solicitanților de azil fără documente, începând cu 6 mai.

„Oricine încearcă să intre ilegal în Germania trebuie să se aștepte ca granița germană să fie sfârșitul drumului”, a declarat Thorsten Frei, viitorul șef al Cancelariei.