Hanul Solacolu din București a fost salvat de la prăbușire după 30 de ani de ruină. Cum arată și ce vrea să facă Primăria Capitalei aici
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primăria Capitalei a anunțat sâmbătă, 14 martie, că lucrările de punere în siguranță, conservare și protejare a monumentului istoric din Calea Moșilor s-au terminat după aproape trei ani de muncă și urmează consolidarea și reabilitarea clădirii.
Hanul Solacolu a fost construit în 1859 de doi negustori bulgari, frații Solacolu, și a fost prima fabrică de paste făinoase din București. Fațada exterioară era prevăzută cu prăvălii, având deschidere pe renumita arteră comercială a Bucureștiului vechi, Calea Moșilor, unde pe atunci erau case, nu blocuri.
După 1950, adică în primii ani ai comunismului, clădirea a fost naționalizată, iar după 2000 a fost retrocedată proprietarului. Numai că în ultimii aproape 30 de ani monumentul istoric a fost lăsat în paragină și a devenit o ruină care se putea prăbuși oricând. Mai mult, cutremurele din 1940, 1977, 1986 și 1990 au afectat structura de rezistență a clădirii, care a fost încadrată în clasa I de risc seismic. Practic, Hanul Solacolu se putea prăbuși oricând.
„Ne-am dorit să îl salvăm, să îl recondiționăm și să îl redăm societății. Astfel, în 2022 am făcut exproprieri, iar din 2023 Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a început lucrările de punere în siguranță”, a explicat primăria condusă de Ciprian Ciucu.
Lucrările din ultimii aproape trei ani au constat în fixarea și sprijinirea tuturor elementelor de zidărie cu stâlpi de rezistență metalici și grinzi de lemn. A fost creat și un sistem de preluare a apelor pluviale pentru a se evita infiltrațiile la subsol și aproximativ 2.000 de tone de gunoaie au fost scoase pe durata lucrărilor.
Numai punerea în siguranță și conservarea clădirii istorice situate pe Calea Moșilor nr. 134 au costat 8 milioane de lei, adică 1,6 milioane de euro.
Primăria Capitalei pregătește acum un concurs internațional de proiectare, organizat împreună cu Ordinul Arhitecților din România, pentru o soluție care să redea memoria urbană a imobilului. În paralel, se fac cercetări arheologice și analize ale terenului, se obțin avizele necesare și se caută finanțare nerambursabilă.
În final, monumentul istoric va fi transformat într-un spaţiu cultural.
