Imunitatea în fața COVID poate persista mai mulți ani, arată două noi studii. Cel mai bine stau cei care au făcut și boala, și vaccinul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Celulele imunitare supraviețuiesc pe termen îndelungat în măduva osoasă a oamenilor care au fost infectați cu SARS-CoV-2 sau vaccinați împotriva COVID, arată studiile citate de New York Times.
Cuprins:
Imunitatea în fața coronavirusului durează cel puțin un an, posibil chiar o viață întreagă - fiind la cel mai crescut nivel în special după vaccinare -, scrie New York Times.
Cele două studii citate de prestigioasa publicație sugerează că oamenii care au fost bolnavi, s-au vindecat de COVID și apoi s-au vaccinat, nu vor mai avea nevoie de rapeluri suplimentare în anii următori. Ei au cel mai crescut și mai persistent titru de anticorpi.
Oamenii vaccinați, dar care nu s-au infectat niciodată, vor avea nevoie însă, cel mai probabil, de doze de vaccin suplimentare - s-a vehiculat deja necesitatea administrării celei de-a treia doze sau chiar efectuarea anuală a vaccinului, exact ca în cazul celui antigripal.
La fel, o minoritate a persoanelor care s-au infectat, dar care din cauza unor probleme imunitare nu au generat suficienți anticorpi - și în acest caz se impune vaccinarea suplimentară.
Ambele studii au analizat situația oamenilor care au fost expuși la coronavirus în urmă cu un an.
Primul studiu, publicat luni în revista Nature, arată că celulele care păstrează memoria virusului rămân în măduva oaselor și ar putea genera anticorpi de fiecare dată când va fi nevoie.
Al doilea studiu, publicat pe BioRxiv, un site de cercetare medicală, a concluzionat că aceste așa-numite celule B de memorie continuă să se maturizeze și să se consolideze timp de cel puțin 12 luni de la infectarea inițială.
„Lucrările confirmă volumul tot mai mare de cercetare care sugerează că imunitatea în fața SARS-CoV-2 obținută prin infectare și/sau vaccinare pare să fie una de lungă durată”, spune Scott Hensley, un imunolog de la Universitatea din Pennsylvania, care nu a fost implicat în cele două studii.
Cercetările ar putea reduce temerile că imunitatea în fața virusului este una de scurtă durată, așa cum este cazul cu coronavirusurile care cauzează răceala obișnuită.
Acele coronavirusuri se schimbă substanțial la fiecare câțiva ani, explică Hensley. „Motivul pentru care ne infectăm cu coronavirusurile comune în mod repetat de-a lungul vieții ar putea avea de-a face mai degrabă cu variația acestor virusuri decât cu imunitatea”, spune expertul.
Oamenii care s-au vindecat de COVID ar trebui să fie vaccinați
Celulele B de memorie produse ca urmare a infectării cu SARS-CoV-2 și consolidate prin vaccinare sunt așa de puternice, încât resping și variantele nou-apărute, mutagenate, ale virusului, nemaiexistând nevoia unor rapeluri suplimentare, susține Michel Nussenzweig, imunolog la Universitatea Rockefeller din New York, cel care a condus studiul pe tema maturizării acestor celule.
Oamenii care au fost infectați și vaccinați au un răspuns formidabil, un set de anticorpi formidabili, care mă aștept să dureze multă vreme.Michel Nussenzweig, coordonatorul studiului:
Nu același lucru este valabil pentru protecția generată doar de vaccinuri, deoarece memoria imună e organizată altfel.
Asta înseamnă că oamenii care nu s-au îmbolnăvit de COVID și care au fost imunizați doar prin vaccinare ar putea avea, în cele din urmă, nevoie de un rapel suplimentar, crede Nussenzweig.
„Acesta este genul de lucru pe care îl vom clarifica foarte, foarte curând”, spune el.
Cum funcționează lucrurile?
În momentul în care se întâlnesc cu virusul, celulele B proliferează și produc anticorpi în cantități mari.
Odată ce infecția acută este depășită, un număr mic de celule rămâne în măduva osoasă și produce în mod constant niveluri mici de anticorpi.
Pentru a analiza reacția celulelor B, cercetătorii conduși de Ali Ellebedy, de la Universitatea Eashington din St. Louis, au analizat sângele a 77 de oameni, la intervale de trei luni, începând cu o lună după infectarea cu coronavirus. Doar șase din cei 77 au fost spitalizați, restul având simptome ușoare.
Nivelul de anticorpi al acestora a scăzut rapid la patru luni după infectare și și-a continuat declinul încet, în următoarele luni - un rezultat confirmat și de alte studii.
Unii oameni de știință au interpretat acest declin ca un semn al scăderii imunității, dar situația este de fapt cea așteptată, au explicat alți cercetători.
Dacă sângele ar conține un nivel mare de anticorpi pentru fiecare patogen cu care s-a întâlnit organismul, s-ar transforma rapid într-o materie vâscoasă.
Nivelul de anticorpi scade rapid în sânge după infecția acută, în vreme ce celulele B de memorie din măduva osoasă sunt gata să intre în acțiune atunci când este nevoie.
Echipa lui Ellebedy a obținut eșantioane de măduvă de la 19 oameni, la aproximativ șapte luni după infectare. Din aceștia, 15 aveau un nivel detectabil de celule B, în vreme ce patru nu aveau.
„Acest lucru îmi spune că, chiar dacă te-ai infectat, nu înseamnă că ai un răspuns super-imun”, explică doctorul Ellebedy.
Concluzia întărește ideea că oamenii care s-au vindecat de COVID ar trebui să fie vaccinați, spune el.
Cinci dintre participanții la studiu au donat eșantioane de măduvă la șapte sau opt luni după infectare și apoi, din nou, după alte patru luni. Comparând analizele efectuate pe eșantioane, cercetătorii au concluzionat că numărul de celule B rămâne stabil de-a lungul timpului.
Rezultatele acestei cercetări sunt în mod particular demne de observat, deoarece obținerea unor eșantioane de măduvă osoasă este o operațiune dificilă, spune Jennifer Gommerman, imunolog la Universitatea din Toronto, care nu a fost implicată în studii.
Un studiu mai vechi, din 2007, a arătat că, în teorie, anticorpii ar putea supraviețui timp de decenii, poate chiar pe întreaga durată a vieții, mulțumită acestor celule B. Cercetarea de acum a oferit însă o dovadă rară a existenței acestor celule, observă Gommerman.
O bucată de virus, „sechestrată” de sistemul imunitar
În paralel, echipa doctorului Nussenzweig a analizat cum se maturizează celulele B de-a lungul timpului. Pentru asta, cercetătorii au analizat sângele a 63 de persoane care s-au vindecat de COVID cu un an în urmă.
Majoritatea participanților a avut simptome ușoare, iar 26 dintre ei au primit între timp și cel puțin o doză de vaccin Moderna sau Pfizer.
Anticorpii neutralizanți, necesari pentru prevenirea reinfectării, au rămas neschimbați timp de 6-12 luni, în vreme ce ceilalți anticorpi au dispărut.
Pe măsură ce celulele B au evoluat, anticorpii pe care i-au produs au dezvoltat abilitatea de a neutraliza și variantele nou-apărute ale virusului.
Maturizarea celulelor, cred cercetătorii, s-a realizat cu ajutorul unei mici bucăți de virus „sechestrate” de sistemul imunitar tocmai în acest scop.
La un an după infectare, efectul de neutralizare în cazul tuturor participanților care nu fuseseră vaccinați era mai mic în fața tuturor formelor virusului, în special în fața variantei din Africa de Sud. Însă vaccinarea a amplificat în mod substanțial nivelul anticorpilor, confirmând astfel rezultatele altor studii.
Deocamdată, concluzionează New York Times, nu există nicio garanție că simpla imunitate generată de infectare este destul de puternică pentru a proteja oamenii timp de ani, în special ținând cont de apariția variantelor care sunt mai rezistente în fața anticorpilor.
Rezultatele studiilor sugerează însă că oamenii care s-au vindecat de COVID și care s-au vaccinat ulterior vor continua să aibă un nivel ridicat de protecție în fața noilor variante, chiar și în lipsa unui rapel suplimentar.
Toți experții sunt de acord că răspunsul imun va fi diferit pentru oamenii care nu au avut COVID. Confruntarea cu un virus activ este diferită față de răspunsul organismului la o proteină introdusă de vaccin.
Iar în cazul celor care au avut deja COVID, răspunsul imun inițial a avut timp să se maturizeze, înainte de a fi amplificat de vaccin.
