Înalta Curte l-a scăpat „cu eleganță” pe Marian Vanghelie de dosarul șpăgilor de 30 de milioane de euro. Deciziile instanței supreme au determinat închiderea altor 10.000 de dosare penale

Pe data de 12 februarie 2025, Curtea de Apel București a fost nevoită să pună în aplicare ultima decizie obligatorie a Înaltei Curți pe tema „marii prescripții”, pronunțată într-un recurs în interesul legii, din 20 ianuarie 2025.

„Curtea apreciază că se impune a se dispune schimbarea încadrării juridice în ceea ce privește infracțiunea de luare de mită reținută în sarcina inculpatului Vanghelie Marian Daniel, infracțiunea de dare de mită reținută în sarcina inculpatului Dumitru Marian și în ceea ce privește infracțiunea de complicitate la luare de mită reținută în sarcina inculpatului Nicolae Mircea Sorin, în sensul înlăturării dispozițiilor art. 35 C.p.”, se arată în minuta Curții de Apel București.

Articolul la care face referire instanța vizează forma continuată a infracțiunii de luare de mită reținută în sarcina lui Marian Vanghelie, chestiune care face ca termenul de prescripție să curgă de la data primei fapte, adică 2006, în loc de 2014.

Prin această soluție de schimbare a încadrării juridice, Marian Vanghelie s-a ales din pix cu o singură infracțiune de luare de mită, în loc de 9, câte erau descrise în rechizitoriu.

Peste 10.000 de dosare penale, închise din cauza dispozițiilor ÎCCJ

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Strict în chestiunea „marii prescripții”, Înalta Curte a avut un rol cel puțin la fel de important ca instanța de contencios constituțional. Reamintim că ÎCCJ a emis o serie de hotărâri obligatorii prin care s-a poziționat în sprijinul inculpaților:

• Imediat după ce Curtea Constituțională (CCR) a statuat, pe 26 mai 2022, că România n-a avut legislație cu privire la prescripția specială în perioada 2018-2022, Înalta Curte a emis o hotărâre prin care a decis ca efectele deciziei CCR să se aplice retroactiv, până în 2014 (când a intrat în vigoare noul Cod penal).
• Când Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a aprecia, pe 24 iulie 2023, că toate hotărârile instanțelor din România cu privire la constatarea prescripției „sunt contrare dreptului european”, Înalta Curte s-a opus aplicării acesteia.

Doar doi magistrați de la ÎCCJ au făcut „notă discordantă” – judecătorii Cristina Rotaru și Iulian Dragomir, atunci când au infirmat soluția de închidere a dosarului în care era vizat traficul de influență de un milion de euro în legătură cu lucrările la metroul din Drumul Taberei și au trimis cauza spre rejudecare.

Decizia din 30 ianuarie 2024, pronunțată în cauza în care sunt vizați afaceristul Dragoș Dobrescu, directorul Astaldi România, Luca Pier Canino, și avocatul-infractor Doru Boștină a fost o premieră, deoarece toți judecătorii din România se conformau dispoziţiilor date de Curtea Constituțională și de Înalta Curte.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Totuși, hotărârea a fost unică: din 26 mai 2022 până la zi, instanțele au închis prin constatarea prescripției un număr de 10.695 de dosare penale.

Printre inculpații VIP care au beneficiat de „marea prescripție” s-au numărat Elena Udrea, Ioana Băsescu, Șerban Pop, Mihnea Costoiu, Gigi Becali, Ioan Munteanu, Sorin Strutinsky, Mihai Necolaiciuc, Nelu Iordache, Bercea Mondialu, judecătorii Elena Burlan-Pușcaș, Corina Eugenia Jianu, inculpații din dosarul Hexi Pharma și mulți alții.

Parchetul: Prescripția ar trebui să curgă de la ultimul act al infracțiunii

Recursul în interesul legii (RIL) e o procedură specifică, pe care o pot exercita doar procurorul general al României, Avocatul Poporului, colegiul de conducere al Înaltei Curți sau cel al curților de apel, atunci când constată o practică neunitară la nivelul instanțelor.

Pe data de 16 mai 2024, procurorul general al României, Alex Florența, a depus pe rolul Înaltei Curți un RIL care viza interpretarea și aplicarea unitară a legii în cazul curgerii termenelor de prescripție pentru infracțiunile de dare/luare de mită și cumpărare/trafic de influență (articolele 298-292 din Codul penal).

Întrebarea era, în esență, de când se calculează termenul de prescripție în cazul unei conduite infracționale care s-a întins pe o perioadă lungă.

Recomandări

Privatizare, terapie de șoc și spectrul extremismului: de la Republica de la Weimar la Viktor Orbán

• De exemplu, unele instanțe au considerat că primirea mitei la o dată ulterioară celei pretinderii reprezintă o simplă punere în executare a convenției dintre inculpați, fără a fi privită ca o altă modalitate normativă a elementului material și fără a avea relevanță penală.
• Alte instanțe au apreciat că, dimpotrivă, prescripția curge de la data primirii mitei, după ce inițial fusese acceptată promisiunea sau data primirii ultimei tranșe din suma de bani ce reprezintă mita.

În RIL-ul trimis spre soluționare la Înalta Curte, procurorul general s-a exprimat în sensul că termenul de prescripție să fie calculat de la data ultimului act material al infracțiunii.

Parchetul General a avertizat instanța supremă că, dacă prescripția s-ar calcula de la data primului element material al infracțiunii, se pot ivi situații paradoxale:

• „Lipsirea de efecte juridice a modalităților normative subsecvente și stabilirea momentului de debut al termenului de prescripție odată cu data realizării primei modalități normative, în opinia noastră, nu corespund realității faptice legate de modul în care a fost concepută și realizată activitatea infracțională de către autor.
• Totodată, nu oferă soluții juridice unor chestiuni de drept precum sancționarea participanților, confiscarea folosului necuvenit și aplicarea actelor de clemență.
• Astfel, persoana care, cu intenție, sprijină în orice mod autorul să realizeze modalitățile normative subsecvente nu ar putea fi trasă la răspundere penală ca participant-complice, atâta timp cât se consideră că fapta autorului a fost deja săvârșită anterior, cu prilejul realizării primei modalități, iar orice acțiuni subsecvente sunt lipsite de efecte juridice.
• De asemenea, se ridică problema temeiului confiscării folosului necuvenit încasat ulterior datei la care infracțiunea se consideră finalizată, dar și incidența, spre exemplu, a grațierii, întrucât ar fi posibilă acordarea acestui act de clemență în cazul unei infracțiuni de luare de mită comisă în modalitatea pretinderii, chiar dacă autorul a primit folosul necuvenit ulterior actului de grațiere (…)
• Altă consecință a acestei orientări a fost identificată în jurisprudență și privește împrejurarea că dacă s-ar accepta opinia în sensul că termenul de prescripție al răspunderii penale ar începe să curgă încă de la momentul realizării primei variante alternative a elementului material, deși activitatea infracțională a făptuitorului ar continua să se desfășoare pe perioade foarte lungi, s-ar ajunge ca termenul de prescripție a răspunderii penale să curgă în paralel cu desfășurarea acțiunilor ilicite ale făptuitorului.
• Practic, mergând până la consecințele finale ale acestei opinii, se poate ajunge teoretic la situația greu de acceptat, din punct de vedere juridic, în care să fie deja prescrisă, însă făptuitorul să continue primirea foloaselor materiale”, se arată în RIL-ul trimis de Parchetul General la instanța supremă.

Înalta Curte a interpretat legea contrar opiniei procurorului general

Cu toate astea, pe data de 20 februarie 2025, Înalta Curte a decis fix pe dos, adică a statuat prin hotărâre obligatorie pentru toți judecătorii că prescripția se calculează de la data consumării primului act al infracțiunii:

„În interpretarea şi aplicarea unitară a art. 174 şi a art. 154 alin. (2) din Codul penal, prin data săvârşirii infracţiunii şi, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor unice prevăzute de art. 289 – 292 din Codul penal, în ipoteza în care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalităţi normative ale elementului material, se înţelege data comiterii primei modalităţi alternative independent de realizarea subsecventă, ulterioară, a mai multor modalităţi alternative din conţinutul infracţiunii şi indiferent de intervalul care se interpune între data săvârşirii primei modalităţi alternative şi comiterea unei alte modalităţi alternative ori între actele care compun acţiunea caracteristică uneia din modalităţile normative de săvârşire a faptei, respectiv data comiterii primului act dintr-o succesiune de acte corespunzătoare unei singure modalităţi normative”, se arată în minuta Deciziei 1/2025.

Completul pentru soluționarea RIL are o componență diferită de fiecare dată când se întrunește, fiind format din președintele instanței supreme, Corina Alina Corbu, și alți 20 de judecători, din care 14 sunt din secția în a cărei competență intră problema de drept soluționată diferit de instanțe, și câte doi judecători din celelalte secții.

Atunci când RIL 1/2025 va apărea în Monitorul Oficial, Înalta Curte va prezenta componența completului și motivarea acestuia.

Marian Vanghelie, trimis în judecată pentru 25 de capete de acuzare

Pe data de 7 iulie 2015, Marian Vanghelie a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru:

• 9 infracţiuni de luare de mită
• 9 infracţiuni de abuz în serviciu
• 7 infracţiuni de spălare de bani

Anchetatorii rețin că în perioada 2006-2014, inculpatul Vanghelie Marian Daniel, în această perioadă primar al sectorului 5 din București, ajutat de inculpatul Niculae Mircea Sorin (vărul celui dintâi) și parțial de inculpata Ciocan Laura (director la societatea comercială Economat Sector 5 SRL), a solicitat și a primit de la inculpatul Dumitru Marin (om de afaceri) foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro (reprezentând un „comision” de 20% din încasări).

Aceste foloase au fost solicitate și primite de Marian Vanghelie pentru a-și exercita atribuțiile de serviciu în vederea atribuirii de către Primăria Sectorului 5 și de către serviciile publice de interes local din subordinea Consiliului Local al Sectorului 5, cu nerespectarea prevederilor incidente în materie, de contracte de achiziții publice firmelor controlate de omul de afaceri și pentru a dispune efectuarea plății lucrărilor aferente acestor contracte (valoarea totală a acestor contracte este de aproximativ 738.019.000 de lei).

• „Sintetic, foloasele necuvenite solicitate și primite de inculpatul Vanghelie Marian Daniel de la inculpatul Dumitru Marin au constat, în principal, în:
• Predarea de sume bani lichizi (cea mai mare parte a foloaselor fiind astfel asigurate);
• Încheierea și executarea unor contracte, nejustificate din punct de vedere economic, cu societăți comerciale controlate de către inculpatul Vanghelie Marian Daniel ori în legătură cu care acesta avea un interes personal;
• Cedarea părților sociale – și, implicit, a patrimoniului – unei societăți comerciale către persoane indicate de către inculpatul Vanghelie Marian Daniel;
• Transferul dreptului de proprietate asupra a două vile către o persoană indicată de inculpatul Vanghelie Marian Daniel;
• Achitarea cheltuielilor prilejuite de campaniile electorale;
• Darea de bunuri de valoare (ceasuri);
• Încheierea de contracte de sponsorizare cu Primăria Sectorului 5 București, în vederea susținerii financiare a organizării unor manifestări publice aducătoare de capital electoral pentru inculpatul Vanghelie Marian Daniel;
• Achitarea unor sume de bani unor persoane care au întocmit liste cu semnături pentru susținerea unei candidaturi la alegerile europarlamentare;
• Suportarea costurilor unor lucrări de renovare la imobile indicate de inculpatul Vanghelie Marian Daniel;
• Suportarea costurilor de renovare și amenajare la patru magazine aparținând societății Fashion Brand Management SRL, controlată de inculpatul Vanghelie Marian Daniel;
• Achitarea costurilor aferente unor petreceri private”, rețin procurorii în rechizitoriu.

Cum a fost calculată supraevaluarea contractelor cu Primăria S5

În vederea atribuirii acestor contracte și pentru a facilita efectuarea plăților aferente acestora, Marian Vanghelie fie nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, fie și le-a îndeplinit în mod defectuos, vătămând drepturile patrimoniale ale sectorului 5 din București (vătămare constând în cheltuirea în mod nejustificat a resurselor bănești aflate la dispoziția unității administrativ-teritoriale), arată procurorii.

Pentru ca societățile comerciale controlate de inculpatul Marin Dumitru să dispună de resursele bănești necesare asigurării foloaselor patrimoniale necuvenite solicitate de inculpatul Marian Vanghelie, contractele de achiziții publice au fost încheiate la prețuri mult superioare față de valoarea reală a serviciilor prestate.

Astfel, costurile reale de execuție a lucrărilor, și implicit valoarea efectivă a acestor lucrări, au fost de cel mult 60% din valoarea contractelor.

În schimbul încheierii acestor contracte și a dispunerii plății lucrărilor aferente lor, în această perioadă, Marian Vanghelie a solicitat și a primit de la inculpatul Marin Dumitru foloase materiale necuvenite, valoarea acestor foloase materiale necuvenite fiind stabilită de cei doi la 20% din valoarea plăților nete.

Procurorii arată că valoarea netă a fost calculată prin următoarele modalități.

1. Scăderea din valoarea brută a sumelor încasate a valorii TVA:

• 19% până la data de 1 iulie 2010
• 24% ulterior acestei date

2. Scăderea plăților reprezentând restituirea garanției de bună execuție:

• 5% în situația contractelor încheiate cu Administrația Domeniului Public Sector 5
• 10% în situația contractelor încheiate cu Primăria Sectorului 5.

Omul lui Vanghelie s-a „mufat” la contracte de peste 152 de milioane de euro

Dată fiind perioada mare în care s-au efectuat plățile și devalorizarea în acest interval a monedei naționale, pentru a stabili valoarea actuală a acestor plăți (și a „comisionului” aferent acestora), s-a procedat la convertirea tuturor plăților în euro, întrebuințând pentru fiecare plată cursul de schimb al Băncii Naționale a României de la data plății, explică procurorii DNA.

În executarea acestor contracte, valoarea totală a sumei nete plătite de Administrația Domeniului Public Sector 5 și Primăria Sectorului 5 către cele două firme ale lui Marin Dumitru a fost de 152.016.000 de euro.

Valoarea s-a stabilit prin însumarea valorii tuturor plăților, în cazul fiecărei astfel de plăți fiind avută în vedere o valoare rotunjită, prin diminuare, la suma de 1.000 de euro.

Valoarea totală a obiectului infracțiunilor de luare de mită care fac obiectul cauzei este de 30.403.000 de euro.

În aceeași perioadă, o parte considerabilă din sumele de bani și din celelalte foloase patrimoniale necuvenite primite drept mită de Marian Vanghelie de la Marin Dumitru au fost supuse unor operațiuni de spălare de bani, operațiuni desfășurate de alți inculpați din dosar.

„Ca atare, prejudiciul total cauzat bugetului sectorului 5 prin activitatea infracțională a inculpatului Vanghelie Marian Daniel este de 295.207.000 de lei (aprox. 59 milioane de euro)”, mai arată procurorii DNA.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro