Începe postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Ce nu ai voie să faci în această perioadă

Durata și semnificația postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Acest post este cunoscut în popor sub denumirea de Postul Sampetrului. Este rânduit de Biserica în cinstea celor doi apostoli și în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante (Fapte 13,2 si 14,23). Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel era numit în vechime Postul Cincizecimii, datorita darurilor Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinții Apostoli.

Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod special pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel rânduind o perioadă de pregătire duhovnicească care începe imediat după Duminica Tuturor Sfinţilor. Postul Sfinţilor Petru şi Pavel amintește de pregătirea Sfinților Apostoli pentru primirea Duhului Sfânt la Cincizecime, dar și de râvna cu care ei au slujit Biserica, ducând cuvântul Evangheliei până la marginile lumii.

Postul Sfinţilor Apostoli este legat în mod special de sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, prăznuită la 50 de zile de la Învierea Domnului, pentru că este o cinstire a Duhului Sfânt care s-a revărsat peste Sfinţii Apostoli. Apoi, este o pregătire şi o cerere ca darurile Sfântului Duh să se coboare şi peste creştinii de astăzi în Biserică. Poate dura de la 8 până la 42 de zile.

Cine au fost Sfinții Petru și Pavel

Înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, Sfântul Petru se numea Simon și venea din orașul Betsaida Galileii, în nordul Țării Sfinte. Petru era pescar, la fel ca fratele lui, Andrei. Cei doi au fost ucenici ai Sfântului Ioan Botezătorul, iar Petru a propovăduit Evanghelia lui Hristos în Antiohia, Pont, Galatia, Capadocia și Roma. Sfântul Pavel, pe numele lui Saul, înainte de convertirea de pe drumul Damascului, a predicat Evanghelia evreilor și păgânilor. El este considerat cel mai important teolog al Bisericii din toate timpurile.

Cei doi apostoli sunt considerați ocrotitorii celor care se află în închisoare, iar asta pentru că ei înțeleg greșelile în fața lui Dumnezeu. Petru s-a lepădat de Hristos și Pavel i-a prigonit pe creștini, înainte de a lua drumul credinței creștine. Postul înseamnă abținerea de la consumul de alimente cu proveniență animală. Este menit să curețe atât organismul, cât și spiritul. În această perioadă, oamenii reflectă mai mult asupra credinței lor și este o perioadă încărcată de spiritualitate, regăsirea cu Dumnezeu și curățirea spiritului și corpului. Postul îndeamnă la cumpătare și întărește legătura cu Dumnezeu.

Începutul postului Sf. Apostoli Petru și Pavel se face în funcţie de data Sfintelor Paşti.

Începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor Sfinţilor. Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, postul Sfinţilor Apostoli poate oscila între 28 de zile, atunci când Paştele cade pe 4 aprilie, până în situaţia în care poate fi desfiinţat, atunci când Paştele este prăznuit după data de 1 mai.

În aceste situații, s-a hotărât ca postul să se ţină două sau trei zile înainte de sărbătoarea Sfinților Apostoli. Acest post este considerat uşor. În fiecare sâmbătă şi duminică se face dezlegare la peşte, vin şi ulei, precum şi la sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie), și alte sărbători de sfinți rânduiți de Biserică.

Învăţătura din Ceaslovul Mare pentru acest post arată că, atunci când nu e dezlegare, lunea, miercurea şi vinerea se mănâncă legume fără ulei, marțea şi joia la fel, dar cu untdelemn şi vin. Dezlegarea la vin, ulei și peşte se dă lunea, marţea şi joia dacă în aceste zile cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare şi cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn şi vin. Şi în caz de hramul bisericii se dă dezlegare la peşte. Dacă însuşi praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la peşte, vin şi ulei.

În postul Sf. Petru și Pavel, sâmbătă și dumincă avem dezlegare la pește

Postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel începe astăzi, 16 iunie, iar, potrivit calendarului orthodox, joi, 19 iunie, dar și sâmbătă și dumincă, 21 și 22 iunie este dezlegare la pește.

Dezlegare la pește avem și marți, pe data de 24 iunie, atunci când sărbătorim Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Postul Sf. Petru și Pavel 2025 – Dezlegare la pește avem luni, marți și joi, doar dacă în aceste zile se prăznuiește un sfânt cu doxologie mare și cruce neagră în calendar. Dacă o astfel de sărbătoare pică în ziua de miercuri ori vineri este dezlegare la undelemn și vin.

Dacă sărbătoarea de Sfinții Apostoli Petru și Pavel pică miercuri sau vineri, se va face dezlegare la pește, ulei și vin.

Sfinții părinți atrag atenția asupra modului în care postim. Nu este vorba numai de post de alimente, este vorba de comportarea cu semenii noștri, de întrajutorarea celor în nevoi, de milostenie și iubire, multă iubire. De asemenea, Biserica  sfătuiește pe cei bolnavi să respecte îndrumările medicilor, iar dacă nu pot posti să nu postească.

Patriarhul Daniel vorbește despre cei zece pași ai oricărui post:

1. Nu postim pentru a fi văzuţi sau lăudaţi de oameni, ci postim ca să ne apropiem mai mult de Dumnezeu.
2. Cine postește, dar nu se roagă, nu adună lumină spirituală în suflet, ci realizează doar un exercițiu biologic și psihologic, motivat igienic sau estetic.
3. Postul este nu numai material, ci și spiritual, adică postul ochilor, al gurii, al inimii.
4. Postul nu trebuie redus la o activitate exterioară, pentru a fi remarcat sau lăudat de oameni, ci trebuie practicat ca pe o faptă plăcută lui Dumnezeu, ca pe o dăruire de sine lui Dumnezeu şi ca detaşare de cele materiale pentru a se îmbogăţi spiritual.
5. Postul este armă de luptă împotriva ispitelor venite de la demoni.
6. Postul face rugăciunea mai smerită, iar rugăciunea smerită devine cea dintâi hrană a postitorului.
7. Postul este o perioadă de luminare a sufletului şi de împodobire a lui cu prezenţa sfinţitoare a lui Dumnezeu.
8. Postul se săvârşeşte cu bucurie, nu cu întristare.
9. Postul este o şcoală a libertăţii de a folosi binele.
10. Vremea postului unit cu rugăciunea şi fapta bună este o perioadă de răstignire a patimilor egoiste prin asceză sau nevoinţă.

De ce este benefic postul

Sfântul Vasile cel Mare a vorbit despre post, spunând cât este de benefic pentru oricine:  „Postul păzește pruncii, face curat pe tânăr, umple de vrednicie pe bătrân, căci părul alb, împodobit cu postul, este mai vrednic de respect. Postul este pentru femei podoaba cea mai potrivită, este frâu pentru oamenii în floarea vârstei, ocrotitorul căsniciei, păzitorul fecioriei. Acestea sunt binefacerile pe care le aduce postul în fiecare casă. Dar pentru ca postul să fie vrednic de laudă, nu-i de ajuns să ne înfrânăm numai de la mâncăruri; trebuie să postim post primit și bineplăcut lui Dumnezeu. Iar postul adevărat este înstrăinarea de păcat, înfrânarea limbii, oprirea mâniei, îndepărtarea de pofte, de bârfeli, de minciună, de jurământ strâmb. Lipsa acestora este post adevărat. În ele stă postul cel bun.”

Rugăciunea care se rostește în Post

”Dumnezeul nostru, nădejdea tutu­­ror marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârgu­ință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păca­telor noas­tre, spre omorârea patimilor și biru­­ință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngro­pân­du-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bună­plă­cere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre. Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hris­toase, Dum­­­ne­­zeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bu­nului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”

Obiceiuri și tradiții de Sf. Petru și Pavel

Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă. Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.

Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase. Potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării. În această zi, în mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin).

Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul. Prin tradiţie, femeile nu au voie să mănânce mere până în ziua praznicului, pentru a nu-i supăra pe cei trecuţi la viaţa veşnică din familia respectivă.

După această zi, tinerele fete au voie să mănânce mere ; în schimb, vârstnicele din familie „au dezlegare” la mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE