În timp ce AUR vrea să interzică insectele în alimentație, specialiștii recomandă să înlocuim carnea cu ele: „Sunt o sursă mai sustenabilă de proteine”

Consumul de insecte este răspândit în multe regiuni ale lumii. Două miliarde de oameni mănâncă insecte, o practică numită entomofagie, arată specialistul în securitatea alimentară Peter Alexander, în articolul său din The Conversation.

Cel mai mult se consumă în Africa, un continent extrem de bogat și divers în insecte comestibile – are peste 500 de specii, de la termite și omizi până la lăcuste, albine, gândaci și furnici. Țările unde se consumă cel mai mult de pe continentul african sunt Congo, Camerun, Uganda, Nigeria, Africa de Sud și Zimbabwe.

Cele mai consumate insecte

În timp ce în țările africane, dar nu numai mâncatul insectelor este fie o tradiție, fie a devenit o obișnuință de-a lungul vremii, statele vestice privesc asta mai degrabă cu dezgust.

În SUA, specialiștii se așteaptă ca piața insectelor comestibile să ajungă la o valoare de peste 4,6 miliarde de dolari până în 2027. Asta arată că consumul de insecte a crescut, deși încet, odată ce a început să se vorbească ceva mai mult despre beneficiile lor. Între timp, oamenii de știință au descoperit peste 2.000 de specii de insecte comestibile.

Alături de lăcuste, greierii sunt cele mai consumate insecte în lume. Asta în principal datorită aportului nutrițional pe care-l oferă. Reprezintă undeva la 65% proteine și sunt foarte bogați în aminoacizi.

De ce sunt insectele o mai bună alternativă de hrană

Insectele sunt o foarte bună sursă de proteine și nutrienți. Cantitatea depinde de specii și de ciclul lor de viață, dar, în general, au undeva între 40% și 65% proteine. Insectele pot, de asemenea, oferi toți aminoacizii de care un om are nevoie în nutriția sa.

Insectele sunt foarte bogate în minerale precum cupru, care joacă un rol important în reglarea metabolismului fierului, în producția de melanină și în funcționarea sistemului nervos. De asemenea, au mult fier și magneziu.

Pe lângă valoarea nutrițională, consumul de insecte vine și cu alte aspecte pozitive.

Insectele sunt mult mai eficiente în a-și transforma hrana în energie decât animalele. Greierii adulți și viermii de făină au nevoie de 5-10 ori mai puțină hrană decât bovinele pentru a produce aceeași creștere în greutate. Pentru că au sânge rece, insectele nu au nevoie să-și folosească metabolismul pentru a se încălzi sau a se răcori. Ceea ce duce la o reducere a folosirii propriei energii și a consumului de hrană.

Dintr-o insectă se poate consuma mai mult decât dintr-un animal. Spre exemplu, oamenii mănâncă, în medie, mai puțin de jumătate dintr-o vită și 55% dintr-un pui. Pe când o larvă se mănâncă întreagă, iar un greiere adult, 80%.

Costuri mai mici de consum și poluare mai puțină

De asemenea, insectele se reproduc mult mai repede decât vertebratele, iar în creșterea insectelor este nevoie de mult mai puțin teren agricol, mai puțină energie și mai puțină apă decât în creșterea animalelor de fermă, subliniază Peter Alexander, conferențiar la Universitatea din Edinburgh.

Orice producție alimentară vine cu un cost în ceea ce privește mediul. Cu toate astea, sunt niște variații, atrage atenția expertul. Producerea cărnii de vită – deci creșterea animalelor, pentru început – înseamnă de o sută de ori mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât producerea de mazăre, conform studiilor.

Insectele cad undeva între cele două extreme. Dacă creșterea insectelor are un efect mai puțin dăunător asupra mediului decât industria cărnii, aceasta își lasă însă mai puternic amprenta decât mâncarea pe bază de plante.

Și pentru aceeași cantitate de proteine, fermierii au nevoie de 70 de ori mai puțin teren agricol pentru viermii de făină decât pentru carne.

În același timp, producția de mazăre înseamnă doar echivalentul a 4 kilograme emisii de dioxid de carbon.

Pe vremuri, oamenii se temeau de roșii

Insectele sunt, până la urmă, o sursă de hrană prietenoasă cu mediul, iar adaptarea lor ca substitut al cărnii va aduce câștiguri pentru om din multe puncte de vedere. Câștiguri vor fi și dacă sunt adoptate în alimentație produsele pe bază de plante.

Cu toate că deocamdată insectele sunt privite cu scepticism în vest, nu va fi o surpriză dacă ele vor fi introduse în regimul alimentar de zi cu zi. „Acceptabilitatea mâncării se schimbă cu timpul”, notează Peter Alexander în analiza sa din The Conversation.

Prin anii 1700, europenilor le era frică de roșii. Erau văzute ca fiind toxice și chiar le spuneau „merele otrăvite”, pentru că se credea că aristocrații se îmbolnăveau și mureau după ce le mâncau. Adevărul era altul: europenii foloseau farfurii din cositor, care conțineau foarte mult plumb. Pentru că roșiile au un nivel ridicat de aciditate, când erau puse pe farfurii, absorbeau plumbul în contactul cu ele. Nimeni n-a făcut pe-atunci legătura, așa că roșiile au fost arătate cu degetul ca vinovate.

Acum, roșiile sunt consumate în toată lumea în sortimente diverse. Mai mult de jumătate de miliard de tone de roșii sunt produse pentru comerț în fiecare an.

Homarul, la început doar pentru muncitori și pușcăriași

Homarul a avansat în mod asemănător. Acum o specialitate, pe vremuri era servit doar muncitorilor și prizonierilor și era folosit ca momeală pentru pești. A devenit o modă abia la jumătatea secolului al 18-lea. Piața de homari ar putea ajunge la o valoare de peste 11 miliarde de dolari până în 2027.

La fel s-ar putea întâmpla și cu consumul de insecte în Europa, remarcă expertul în alimentație în analiza sa din The Conversation. Iar consumul de insecte ar putea fi normalizat.

Insectele comestibile nu sunt unica soluție pentru un sistem alimentar mai sustenabil. Cu toate astea, ele ar putea fi un substitut bun al cărnii. Producția și diversitatea lor contribuie considerabil la un sistem alimentar circular.

În România, AUR vrea să interzică consumul de insecte: „o formă de tulburare mintală”

Până acum, Comisia Europeană a aprobat trei insecte ca ingrediente alimentare: viermele de făină, lăcusta migratoare și greierele de casă.

Un lucru pe care partidul de extremă dreapta AUR îl vede drept o încurajare a unei „tulburări mintale”.

Formațiunea condusă de George Simion a depus zilele trecute la Senat un proiect de lege prin care cere interzicerea utilizării insectelor şi a viermilor în alimentaţia umană. Membrilor AUR li se pare „o glumă care inspiră dezgust sau chiar produsul unei forme de tulburare mintală”.

„În condiţiile în care omenirea este supusă unei manipulări oribile, zeloase şi din ce în ce mai agresive, pentru a normaliza utilizarea în alimentaţia umană a insectelor şi larvelor, considerăm absolut necesară şi de extremă urgenţă reglementarea interzicerii consumului insectelor şi viermilor, atât ca alimente de sine stătătoare, cât şi ca ingrediente”, arată parlamentarii AUR în expunerea de motive a proiectului de lege.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE