VIDEO/ Ce face un primar când i-a plecat jumătate de comună la muncă în străinătate. Interviu cu Anton Anti, primarul din Butea, Iași
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Comuna Butea din județul Iași are jumătate din populație plecată în străinătate. Este doar un exemplu al României depopulate de migrație. Din România au plecat, în ultimii ani, 3,4 milioane de oameni să muncească peste hotare, lăsând în urmă case noi, dar nelocuite.
Pe stradă, mai trece din când în când o căruță. Copacii au albit de florile primăverii și verdele încadrează peisajul ca într-un tablou naturalist. Cu siguranță le plăcea să admire asemenea imagini, dar nu sunt suficiente pentru a-i face pe sătenii din Butea, Iași, să stea acasă. Să nu ia drumul străinătății. Au nevoie de mijloace de trai ca să-și crească copiii, infrastructură, speranță în mai bine. Și când au plecat ei, nu aveau nimic din toate astea.
Primarul Anton Anti are câteva proiecte, care înseamnă renovarea dispensarului, a școlii, asfaltarea de drumuri, dar știe și el că atâta lucru nu-i mai poate aduce pe oameni acasă, mai ales pe cei tineri, care s-au acomodat deja.
Își amintește de vremurile când câmpurile erau pline de oameni la prășit, ulițele, pline de copii. „Erau pline de tineri, de cetățeni ai comunei care exploatau terenurile, așa cum se făcea la vremea respectivă. Acum, totul s-a modernizat. Se face din utilaje și sunt foarte puțini cetățenii care ies la câmp să prășească. Avem o zonă care s-a dezvoltat până în 2007, sunt foarte multe case, case mari, gospodărești. Au făcut oamenii pentru că atunci era valul ăla în care se făceau banii, au construit, au făcut case mari. Când au văzut că a venit criza financiară și ceea ce preconizau nu era așezat pe o temelie zdravănă, le-au lăsat și au plecat înapoi în străinătate. Și avem în satul vechi case care sunt vechi și sunt într-un stadiu avansat de degradare. Nu foarte multe, dar sunt, pentru că este îmbătrânită comunitatea și nu este o problemă pe care o avem doar noi. Cred că la nivel național se întâmplă asta. Pierdem punctaj mare în fața sporului demografic”, povestește Anton Anti.
Plecați în toate zările, cu tot cu familii
Din 4.200 de buteni, cât erau la ultimul recensământ, au mai rămas doar jumate. Sunt împrăștiați peste tot, în Franța, Italia, Spania, Grecia, Anglia, Irlanda. Plecarea celor în putere, a celor calificați, a adus după sine o criză acută a forței de muncă. Cu care se confruntă și satul Butea.
„Este foarte greu, pentru că majoritatea tinerilor care au plecat și-au întemeiat familii, au copii care au început școlile în străinătate, au condiții net superioare acolo, afară, și nu mai au curajul să se mai întoarcă. Cred că este o criză acută, la ora actuală, la noi în țară, de personal, este deficit de personal, cred că pe toate palierele. Am prieteni care se plâng că nu au personal pentru construcții, am prieteni care se plâng că nu au șoferi, am prieteni care spun că ar vrea personal pentru croitorie. Nu în comunitate, la Roman, la Târgu Frumos, locuri de muncă sunt, nu mai sunt oameni. Cei care au mai rămas în comunitate trăiesc cum știu, nu au rămas oameni apți de muncă. Avem vreo 20 la ajutor social, vă dați seama, dacă aveau putere de muncă, mergeau în afară să își câștige pâinea”, mai spune primarul din Butea.
Și în Butea, ca și în alte localități ale țării, au rămas copii acasă, în grija bunicilor sau altor rude. „Rămași cu bunicii sunt puțini, cei mai mulți dintre cei care au plecat și-au luat copiii cu ei, i-au introdus în școlile din Vest. Au rămas copiii care au părinții acasă. Sunt vreo 20-30 de copii din 280. Nicio mamă nu ar fi în stare să își lase copiii pe mâini rele. Le asigură un nivel de trai care să-i bucure. Din păcate, părinții care pleacă și își lasă copiii nu pleacă de dorul de a pleca. Pleacă pentru că au nevoie să își facă o casă. Neavând o sursă de venit constantă care să le asigure ce-și doresc ei pentru copiii lor, sunt nevoiți să plece în străinătate”, spune primarul, care are și el un frate plecat în străinătate, cu tot cu familie.
Din când în când, la ușa primarului vin diferiți cetățeni. Îi primește și află ce probleme au, cu pământul, cu proprietățile. Ușa îi este mereu deschisă, dar posibilitățile, limitate. Fiindcă și comuna are venituri limitate. Proiectele cu Ministerul Dezvoltării îi ajută pe cei rămași acasă, dar cei mai mulți sunt oameni în vârstă.
„Încercăm să creăm condiții cât mai bune în școli și în dispensar, să asigurăm infrastructură, condiții de viață, urmează să vină și canalizarea, și încă șase kilometri de asfalt, pe fonduri europene. Sperăm să îi încurajăm să se întoarcă”, conchide primarul.
Este ora 6 după-amiaza și satul e deja pustiit. Încă o căruță, sau poate aceeași, sparge liniștea cu trapul semeț al calului. Și sunetul se sparge într-un ecou surd, până când se lasă liniștea deplină. Un sat pe jumătate.
Credem că autoritățile ar trebui să lanseze o campanie de informare cu privire la riscurile și beneficiile muncii în străinătate, mai ales când aceasta implică minori rămași singuri acasă și să gândească politici publice sociale pentru sprijinirea acestor familii despărțite din cauza sărăciei. Vă invităm să urmăriți Campania „Sindromul Italia. Copii bolnavi de dor de mama”, începută în 4 iunie, numai pe Libertatea.ro.
Am lansat un scurt ghid pentru părinții plecați, cei rămași acasă și pentru copii, coordonat de psihologul Libertatea, Cezar Laurențiu Cioc.
Autorități și societate civilă vor dezbate, din platoul Libertatea, problematica migrației și cum ne afectează ea pe toți. Și veți putea vedea și citi poveștile emoționante ale unor familii care au avut curajul să plece peste hotare, unii s-au întors, alții și-au luat familiile acolo, alții încă trăiesc despărțiți, dar și ale unor copii care trăiesc cu bunici sau alte rude, ale unor oameni mari care povestesc cum a fost să trăiască fără părinți. Am filmat în cele mai afectate zone, în Iași și Suceava, dar și în Milano, zonă din Italia unde sunt în jur de 150.000 de români. Cel puțin oficial.
CITEȘTE ȘI:
