Silvia a terminat Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii și este, pentru al treilea an consecutiv, reprezentantul României în Space Generation Advisory Council, o organizație neguvernamentală cu rol consultativ la ONU, care oferă o voce tinerilor pe probleme de cooperare internațională în zona de explorare spațială.
Minitehnicus și piesele Lego
Grupul Thales produce tehnologie pentru transportul terestru, pentru aeronautică, securitate, apărare și spațiu și e prezent în peste 60 de țări, inclusiv în România.
Compania a creat, pe lângă softurile de semnalizare din mai multe gări din țară, sistemul de lasere pentru laserul de la Măgurele, care a atins în martie anul trecut 10 PetaWatts, cea mai mare putere din lume.
La subsidiara din România a Thales, Silvia Batorii lucrează de un an și jumătate. De-a lungul timpului, în ciuda multor obstacole pe care Silvia le-a întâlnit – descurajări din partea unora și altora legate de posibilitatea de a urma o carieră într-un domeniu tehnic -, toate semnele arătau că trebuie să ajungă, într-un fel sau altul, printre stele.
Din copilăria Silviei nu au făcut parte păpușile și seturile de bucătărie pentru copii, ci piesele lego și un calculator, care, odată intrat pe mâna sa, nu a mai avut niciun meniu sau folder secret.
“Când eram mică, ai mei mi-au dat numele de Minitehnicus, pentru că îmi plăcea să demontez tot felul de dispozitive, să construiesc din piese lego”, povestește tânăra.
Bunicul “cool” a învățat-o planetele
La doar 4 ani, Silvia știa deja planetele și asta, datorită bunicului său. El i-a oferit prima carte de știință, cu el vorbește tot timpul despre stele, galaxii, cosmos și despre noile descoperiri.
Bătrânul, de meserie inginer agronom, are acum 93 de ani și o bibliotecă impresionantă de cărți pe care le citește și conspectează.
“El e foarte cool în toate cercurile de prieteni și cunoștințe, pentru că mereu citește și mereu avem dezbateri care nu sunt obișnuite pentru alte familii. Vorbim despre explorare spațială, despre moarte și ce înseamnă viața în general. Nu exista televiziune în satul lui din Valea Jiului, exista un singur radio și o singură mașină, care era a doctorului din sat. A învățat să lucreze cu calculatorul și când e întrebat de ce învață, la ce îi mai trebuie la vârsta asta, răspunde: Păi, de ce să rămân prost?”, povestește Silvia despre bunicul ei, de care se declară foarte mândră.
În timpul liceului, unde a urmat profilul mate-info, Silvia și-a explorat partea artistică, înainte de a se îndrepta cu totul către fizică și știință. A făcut regie de film și îi plăceau mult limbile străine. De altfel, când era mai mică, a participat la concursuri de muzică alături de sora sa geamănă.
Clasa a XII-a a venit însă cu decizia de a se îndrepta către o facultate tehnică, iar pașii au purtat-o ulterior în câteva companii în care a lucrat ca inginer de software, cu o ultimă oprire la Thales.
41% dintre oamenii de știință și inginerii din România sunt femei
Cât de greu e să răzbați ca femeie într-un domeniu ocupat în majoritate de bărbați?
Aș vrea să cred că în ecuația evaluării mele profesionale nu intră genul meu. Până la urmă, munca e muncă și dacă munca mea e bună și sunt un profesionist bun, munca mea va vorbi de la sine și va vorbi pentru mine.
Silvia Batorii, inginer software Thales România:
Potrivit Eurostat, în 2018, 41% dintre oamenii de știință și inginerii din România erau femei. Este un procent egal cu media înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Femeile sunt cel mai bine reprezentate în domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) în Lituania (57%), Bulgaria și Letonia (52%) și Danemarca (51% ).
Aceeași statistică situează pe locurile codașe Germania (33%), Luxemburg (31%), Ungaria (30%) și Finlanda (29%).
“Cred că, prin faptul că alegem foarte mulți dintre noi să oferim fetelor și băieților anumite tipare de jocuri și activități, trecem cu vederea foarte multe dezvoltări și abilități pe care le-ar obține prin celelalte activități”, explică Silvia.
“Părinții văd robotica și programarea ca activități pentru băieți”
Cauza pentru care femeile sunt în continuare subreprezentate în domeniile STEM în multe țări din Uniunea Europeană o reprezintă prejudecățile cu care societățile au crescut, percepția că locurile de muncă tehnice sunt pentru bărbați, spun studiile.
“Am fost invitată să fac cursuri de robotică pentru copii și mi-am dat seama că din zecile de copii cu care am lucrat, pe fete le număram pe degetele de la o mână. Eram foarte curioasă de ce fetele nu sunt încurajate să vină la cursurile de robotică, pentru că evident nu făceam nicio discriminare de gen, și mi-am dat seama că părinții erau sceptici când venea vorba de robotică și programare, pentru că le vedeau ca activități specifice băieților”, rememorează Silvia un episod din cariera sa.
Egalitatea de gen creează o competitivitate pe piața globală, crede tânăra, iar diversitatea oferă întotdeauna mai multe perspective și, deci, o rezolvare mai rapidă a unei probleme, indiferent de domeniu.
“Eu numesc asta darwinism, pentru că cei care se adaptează la această idee vor supraviețui, pentru că vor fi mult mai competitivi, vor putea să gestioneze mult mai bine crizele cu care se confruntă”, spune Silvia.
Femeile sunt peste 50% din societatea noastră. Dacă noi trecem cu vederea potențialul imens a jumătate din populație, nu vom beneficia de talentul lor.
Silvia Batorii, inginer software Thales România:
Satelitul de telecomunicații, mai puțin costisitor decât infrastructura de la sol
La începutul carierei la Thales, Silvia a făcut parte din echipa din România care procesează datele venite de la sateliții Meteosat, date care duc la predicția vremii de către meteorologi.
Primii sateliți Meteosat au fost lansați în spațiu în 1977 și furnizau imagini și informații la interval de 30 de minute. Timpul de transmitere a imaginilor din spațiu s-a redus la 15 minute odată cu înlocuirea sateliților cu o nouă generație Meteosat.
Cea de-a treia generație pe care o pregătește Thales va face predicția meteo mult mai exactă, pentru că tehnologia a fost îmbunătățită, imaginile vor fi mult mai clare, iar intervalul de transmitere a informațiilor se va reduce la 10 minute.
Programul în care lucrează acum Silvia se numește EUTELSAT KONNECT și este un satelit care va oferi internet comunităților izolate din Europa și Africa și conexiune la bordul avioanelor.
Satelitul a fost lansat deja în spațiu la începutul acestui an și va deveni operațional în toamnă.
“Trimiterea unui satelit de telecomunicații în spațiu este mai puțin costisitoare și oferă o conexiune chiar mai bună decât infrastructura la sol. Și este foarte important pentru aceste comunități să aibă conexiune instantă. Ne dorim un viitor în care toți oamenii de pe glob, indiferent de unde sunt, să aibă acces la informație”, explică tânăra.
În România, 84% din gospodării sunt conectate la internet, conform datelor Eurostat, potrivit infograficului Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansat recent în contextul pandemiei de coronavirus care a afectat educația.
La nivelul Uniunii Europene, media gospodăriilor cu acces la internet este de 90%.
Întâlnirea cu Dumitru Prunariu
Silvia avea doar 20 de ani când l-a cunoscut pe primul și singurul astronaut român în spațiu, Dumitru Prunariu. Își amintește perfect prima întâlnire: era emoționată și purta un tricou cu sigla NASA și cu mesajul “Future Space Cadet”.
“Atunci când și-a lansat biografia, am citit poveștile din cartea lui, unde povestea cum a fost pentru el să vadă Pământul din spațiu, ce experimente a făcut și, în general, cum i-a schimbat experiența asta ideea despre viață. Ulterior, am avut șansa să ne întâlnim de mai multe ori. Cred că e important să ai modele, indiferent că sunt din domeniu sau oameni care te inspiră”, precizează Silvia.
“Nu trebuie să fii inginer ca să intri în industria spațială”
Silvia vorbește cu pasiune despre munca ei și a reușit astfel să le transmită și altora dragostea pentru ingineria aerospațilă în cadrul workshop-urilor pe care le ține la Codette, o comunitate a pasionaților de tehnologie.
Ca să intri în industria spațială, da, activitățile sunt în principal tehnice, dar nu trebuie să fii inginer ca să contribui la dezvoltarea infrastructurii spațiale.
Silvia Batorii, inginer software Thales România:
“Este nevoie de jurnaliști care să dea mai departe informația, să ofere publicului o imagine a ceea ce se întâmplă cu explorarea spațială, să creeze acest entuziasm de a explora Universul. E nevoie de juriști pentru problemele de infrastructură spațială și drept internațional. Poți să fii medic, să înțelegem cum se modifică corpul uman în imponderabilitate. Avem nevoie de filosofi, de poeți, care să descrie totul în cuvinte”, explică Silvia.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro