Vladimir Putin, în interviul pentru Tucker Carlson: „SUA n-ar trebui să mai furnizeze arme Ucrainei, totul se va sfârși în câteva săptămâni. N-aveți nimic mai bun de făcut?”

Vladimir Putin a cerut Statelor Unite să ajungă la „un acord” care ar presupune cedarea unor teritorii ucrainene către Rusia, cu scopul de a pune capăt războiului.

În interviul de două ore acordat moderatorului Tucker Carlson, el a căutat să se adreseze direct conservatorilor americani, chiar în momentul în care parlamentarii republicani blochează ajutorul pentru Ucraina la Congres.

Ep. 73 The Vladimir Putin Interview pic.twitter.com/67YuZRkfLL
— Tucker Carlson (@TuckerCarlson) February 8, 2024
 

A făcut-o reluând punctele de discuție ale unor politicieni precum Donald Trump, insistând că Statele Unite au priorități mai presante decât un război aflat la mii de kilometri distanță.

„Nu aveți nimic mai bun de făcut?”, a întrebat Putin ca răspuns la întrebarea lui Carlson, despre posibilitatea ca soldații americani să lupte în Ucraina. „Aveți probleme la graniță, probleme cu migrația, probleme cu datoria națională”, i-a spus el.

„Nu ar fi mai bine să negociați cu Rusia?”, a continuat el.

Recomandări

Cum a încercat Gazprom să-și salveze firmele din România de la sancțiunile internaționale. Reacția autorităților de la București

El a asigurat de asemenea că Rusia nu va fi învinsă în Ucraina și a precizat că Moscova nu și-a atins încă toate scopurile în război, unul dintre acestea fiind „denazificarea”.

Pentru prima dată, Putin a explicat mai pe larg ce vrea să spună prin asta. „Asta înseamnă interzicerea tuturor tipurilor de mișcări neonaziste. Trebuie să scăpăm de acei oameni care mențin acest concept și susțin această practică”, a spus el.

Interviul, realizat marți și postat joi noapte pe X, fostul Twitter, a fost primul acordat de Putin unui jurnalist occidental de la începutul războiului din Ucraina.

În vreme ce Putin a acordat în mod regulat interviuri presei americane mainstream în primele sale două decenii la putere, purtătorul său de cuvânt a declarat că Kremlinul l-a ales pe Carlson de această dată deoarece instituțiile tradiționale media din SUA adoptă „o poziție exclusiv unilaterală” în ceea ce privește Rusia.

La rândul său, Carlson a susținut că a venit la Moscova deoarece presa din SUA refuză să discute cu Putin, o afirmația falsă demontată nu doar de jurnaliștii americani, dar și de Kremlin, care a admis că primește în mod frecvent cereri de interviu de la ziariștii din SUA. Doar că le respinge.

Recomandări

Liniște, vin alegerile! Europarlamentarele, abandonate. Localele captează atenția, dar în surdină

În cei aproape doi ani de război, Carlson s-a remarcat prin poziția sa critică la adresa Ucrainei, opoziția față de susținerea americană pentru Kiev și adoptarea punctelor de vedere ale Kremlinului, motiv pentru care emisiunile sale au fost preluate în mod constant de presa de stat rusă.

Lecția de istorie a lui Putin. România este menționată

Decizia de a-l intervieva pe Putin a fost criticată în SUA și Europa, inclusiv de către jurnaliștii ruși fugiți din țară, dar și de Casa Albă. Dar începutul conversației dintre fostul moderator Fox News și Putin a fost mai degrabă tern, scrie The Guardian.

Putin a petrecut mai mult de 30 de minute ținând un curs de istorie despre Rusia, Lituania, Polonia și Ucraina, într-un monolog care a dus telespectatorii de la domnia din secolul al IX-lea a lui Oleg cel Înțelept, la luptele din anii 1300, până la o critică a politicii externe a lui Lenin.

O mare parte din interviu a reprezentat o lecție de istorie familiară a Kremlinului despre pretențiile istorice ale Rusiei asupra teritoriilor est-europene, începând cu secolul al IX-lea.

Putin a menționat și România, spunând că Ucraina a alipit teritorii care au aparținut țării noastre.

„După cel de-al Doilea Război Mondial, Ucraina a primit, pe lângă teritoriile care aparținuseră Poloniei înainte de război, o parte din teritoriile care aparținuseră anterior Ungariei și României”, a spus Putin.

Recomandări

Motivele pentru care anchetatorii lui Traian Berbeceanu au fost achitați de judecători. „Modalitatea în care și-au exercitat atribuțiile a fost una extrem de deficitară”

„Astfel, României și Ungariei le-au fost luate o parte din pământurile lor și date Ucrainei sovietice, iar acestea au rămas în continuare parte a Ucrainei. Deci, în acest sens, avem toate motivele să afirmăm că Ucraina este un stat artificial care a fost modelat după voința lui Stalin”, a adăugat liderul de la Kremlin, reluând o teză pe care a mai exprimat-o anterior.

Putin despre cum s-ar putea sfârși războiul

El a vorbit și despre inteligența artificială, Genghis Khan și Imperiul Roman. De asemenea, și-a expus justificările despre invadarea Ucrainei, afirmând că scopul Rusiei era de a „opri acest război” pe care susține că Occidentul îl poartă împotriva Rusiei.

La finalul interviului, Putin i-a spus lui Carlson că a sosit timpul pentru discuții privind încheierea războiului, deoarece „cei care sunt la putere în Occident au ajuns să realizeze” că Rusia nu va fi învinsă pe câmpul de luptă.

„Dacă este așa, dacă această înțelegere s-a instalat, ei trebuie să se gândească la ce să facă în continuare. Noi suntem pregătiți pentru acest dialog”, a spus Putin.

În decembrie, Kremlinul a declarat că angajarea în discuții de pace cu Ucraina este „nerealistă” – iar Ucraina a declarat că pacea se poate baza doar pe o retragere completă din teritoriul pe care Rusia l-a confiscat de când a invadat, în 2022.

Dar, în interviu, Putin i-a spus lui Carlson că Rusia și SUA încă vorbesc „prin diverse agenții” despre încheierea conflictului.

Mesajul Rusiei către SUA, a spus Putin, este: „Dacă vreți cu adevărat să încetați lupta, trebuie să încetați să mai furnizați arme. Se va termina în câteva săptămâni”.

Putin dă vina pe Boris Johnson

În discuția cu Tucker Carlson, Putin a aruncat vina în special pe Boris Johnson, fostul premier britanic.

Johnson a fost forțat să părăsească parlamentul britanic în iunie 2023, dar Putin a susținut că, în calitate de prim-ministru, acesta l-a descurajat pe Zelenski să semneze un acord de pace în primele zile ale conflictului.

„Faptul că ei se supun cererii sau persuasiunii domnului Johnson, fostul prim-ministru al Marii Britanii, pare ridicol”, a declarat Putin.

Cu referire la SUA, Putin a declarat că ultima dată când a vorbit cu Joe Biden a fost înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

„I-am spus, atunci, cred că faceți o greșeală uriașă, de proporții istorice, sprijinind tot ceea ce se întâmplă acolo, în Ucraina, împingând Rusia la distanță“, a spus Putin.

Un ton împăciutor

În interviu, Putin a avut frecvent un ton împăciuitor în relație cu Occidentul, în loc să recurgă la retorica dură conservatoare pe care o folosește în fața publicului intern.

Invitat de Carlson să discute despre valorile tradiționale pe care susține le apără, în raport cu „un Occident degenerat și în declin”, un subiect preferat, președintele rus a fost mai degrabă reținut, scrie New York Times.

„Societatea occidentală este mai pragmatică”, a spus el. „Poporul rus se gândește mai mult la eternitate, la valorile morale”, a adăugat.

Putin a spus că „nu este nimic în neregulă” cu calea occidentală, menționând că aceasta a dus la „succese bune în producție, chiar și în știință”.

„Nu avem niciun interes în Polonia, Letonia sau oriunde altundeva”, a spus Putin.

Putin crede că are o fereastră de oportunitate

Interviul lui Putin a ilustrat încrederea în poziția actuală a Rusiei, într-un moment în care adversarii săi se confruntă cu mari probleme, iar Ucraina, aflată într-o criză de muniție și forță de luptă, pierde teren pe câmpul de luptă.

Putin a simțit că este „cel mai bun moment”, a explicat pentru New York Times Tatiana Stanovaia, cercetătoare la Carnegie Russia Eurasia Center.

Obiectivul actual al lui Putin, a spus Stanovaia, pare a fi acela de a asigura un acord de pace în Ucraina care să consolideze controlul Rusiei asupra teritoriului pe care l-a capturat deja și de a instala un guvern prietenos la Kiev.

Dar, pentru a-l atinge, Putin pare să creadă că are nevoie ca Statele Unite să facă presiuni asupra Ucrainei pentru a organiza negocieri pentru încheierea războiului, în loc să continue să se opună invaziei Rusiei.

„El crede că acum are o fereastră de oportunitate”, a spus ea.

Putin vrea eliberarea unui asasin FSB în schimbul unui jurnalist american

În discuția cu Carlson, Putin a declarat că este convins că Moscova și Washingtonul pot ajunge la un acord pentru eliberarea lui Evan Gershkovici, un reporter american reținut anul trecut în Rusia pentru spionaj.

„Serviciile speciale sunt în contact unul cu celălalt. Discută. Cred că se poate ajunge la un acord”, a spus el.

Gershkovici, reporter pentru Wall Street Journal, a fost arestat în orașul Ekaterinburg, la aproximativ 1.600 km est de Moscova, pe 29 martie anul trecut.

În ianuarie, Rusia i-a prelungit din nou arestul preventiv până la sfârșitul lunii martie. El riscă până la 20 de ani de închisoare, dacă va fi găsit vinovat.

Carlson l-a întrebat pe Putin dacă ar fi dispus să îl elibereze imediat pe reporter. Dar președintele rus a insistat că Gershkovici, care nu a fost încă judecat, a primit informații clasificate și a dat de înțeles pe cine ar accepta Rusia într-un schimb de prizonieri.

Putin a menționat „o persoană care datorită sentimentelor patriotice a eliminat un bandit într-una dintre capitalele europene, în timpul evenimentelor din Caucaz”.

BBC spune că este aproape sigur o referire la Vadim Krasikov, un asasin FSB aflat în prezent în închisoare în Germania după ce a împușcat mortal un militar georgian, pe Zelimkhan Khangoșvili, într-un parc din Berlin, în 2019.

Războiul a accelerat represiunea Kremlinului împotriva presei independente.

Peste 1.000 de jurnaliști au fugit din Rusia, au fost deschise o serie de dosare penale de profil înalt împotriva reporterilor pentru discreditarea armatei ruse sau pentru răspândirea de „știri false”, iar instituții media tradiționale, precum Eho Moskî sau Novaia Gazeta au fost forțate să se închidă, în ciuda faptului că au susținători puternici în cadrul guvernului.

Potrivit Comitetului pentru protecția jurnaliștilor, Rusia a fost una dintre țările care a încarcerat cei mai mulți jurnaliști în 2023.

La un protest al soțiilor de militari în apropierea Kremlinului, săptămâna aceasta, poliția a arestat peste 20 de jurnaliști pentru a-i împiedica să relateze despre demonstrație, într-o acțiune „fără precedent”, potrivit organizației Reporteri fără frontiere.

Carlson și teoriile lui Putin despre cine conduce SUA

În ultimii doi ani, Carlson a fost acuzat că a preluat frecvent punctele de vedere ale Kremlinului, în vreme ce a criticat poziția Ucrainei și a administrației democrate a SUA.

În interviu, el chiar a alimentat teoriile lui Putin. De exemplu, Putin a avansat o teorie a conspirației, conform căreia guvernul SUA nu este controlat de liderii săi aleși, ci de serviciile secrete, care îl dirijează pe președinte ca pe o marionetă.

„Așadar, de două ori ați descris președinți americani care iau decizii și apoi sunt subminate de șefii agențiilor lor”, a spus Carlson după ce Putin a făcut această afirmație.

„Așadar, se pare că descrieți un sistem care nu este condus de oamenii care sunt aleși, după spusele dumneavoastră?”, a întrebat Carlson.

„Așa este, așa este”, a răspuns Putin.

Foto: Profimedia Images

Urmărește-ne pe Google News